Definiția cu ID-ul 422255:
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
boștur (-ră), adj. – Gol, găunos. Tc. boș tur „este gol” (Iogu, GS, VI, 338; cf. Șeineanu, II, 59). – Der. boștură, s. f. (trunchi găunos); boșturos, adj. (gol, găunos).