bostan s.m. (reg.) 1 (bot.) Plantă cu tulpina întinsă pe pămînt, cu florile mari și galbene, cu fructele de dimensiuni mari, în formă sferică sau ovală, folosite în alimentația omului sau a animalelor (Cucurbita pepo); dovleac. Prin porumbiști luminează bostanii aproape aurii (AGÂR.). ◊ Bostan turcesc v. turcesc. Bostan de țară v. țară. = ♦ Nume generic dat plantelor care cresc cu tulpina întinsă pe pămînt, avînd fructele mari și ovale, folosite în alimentație. ♦ Fig. (fam., iron.) Capul omului prost. A făcut după cum i-a trăsnit prin bostanul lui cel sec (POP.). 2 (bot.) Pepene verde (Citrullus vulgaris). 3 (reg.) Loc unde se cultivă legume. 4 (reg.) De-a bostanul = joc de copii. • pl. -i. /<tc. bostan „grădină de bostani”; cf. srb. bostan.