BLID, blide, s. n. (Pop.) 1. Vas (adînc) de pămînt, de lemn sau de metal, din care se mănîncă; strachină. ◊ Expr. (Ir.) A mînca dintr-un blid cu cineva = a fi intim, în raporturi strînse cu cineva. ♦ Cantitate de mîncare cuprinsă într-un astfel de vas. ◊ Expr. Blid de linte = sumă de bani sau altă răsplată (neînsemnată) pentru care cineva comite o josnicie. 2. (La pl.) Nume generic dat vaselor în care se pune mîncarea. – Slav (v. sl. bliudu).