Definiția cu ID-ul 4581:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
BLANC1 s. n. 1. Piele tăbăcită, suplă și elastică, folosită în marochinărie. 2. Fâșie de material insensibil adăugată la capetele bobinelor de film sau de bandă magnetică pentru a le proteja. – Din germ. Blank.