Definiția cu ID-ul 1266494:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
blanc1 s.n. 1 Piele tăbăcită, suplă și elastică, colorată sau cu fața naturală, folosită pentru curelărie, harnașamente și articole tehnice. 2 Fîșie de material insensibil care protejează capetele bobinelor de film sau de bandă magnetică. • pl. -uri. /<germ. Blank.