biotelemetrie s. f. (biol.) Ramură nouă a biologiei care se ocupă cu studierea de la distanță a organismelor vii ◊ „Ziarul «Ekonomiceskaia Gazeta» subliniază că experiența bogată acumulată de biotelemetrie – o nouă ramură a științei – a avut un rol important cu prilejul zborului lui Iuri Gagarin.” Sc. 18 VII 61 p. 3 (din fr. biotélémetrie; cf. engl. biotelemetry; BD 1966, DTN 1976; Fl. Dimitrescu în LR 2/62 p. 133; DM; DEX-S)