BIOTELEMETRÍE s. f. Ramură a biologiei moderne care studiază organismele vii de la distanță cu ajutorul unor instrumente adecvate. [Pr.: bi-o-] – Din fr. biotélémétrie, engl. biotelemetry.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
paula
| Semnalează o greșeală
| Permalink
BIOTELEMETRÍE s. f. ramură a biologiei care studiază de la distanță parametrii proprii organismelor vii. (< fr. biotélémétrie)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
biotelemetríe s. f. (sil. bi-o-) → telemetrie
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
biotelemetríe s.f. (biol.) Ramură nouă a biologiei care se ocupă cu studierea de la distanță a organismelor vii ◊ „Ziarul «Ekonomiceskaia Gazeta» subliniază că experiența bogată acumulată de biotelemetrie – o nouă ramură a științei – a avut un rol important cu prilejul zborului lui Iuri Gagarin.” Sc. 18 VII 61 p. 3 (din fr. biotélémetrie; cf. engl. biotelemetry; BD 1966, DTN 1976; Fl. Dimitrescu în LR 2/62 p. 133; DM; DEX-S)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink