Definiția cu ID-ul 416464:
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
baron (baroni), s. m. – Titlu de noblețe între cel de cavaler și cel de viconte. Fr. baron sau germ. Baron, ultimul în Trans. – Der. baroneasă, s. f. (soție sau fiică de baron, baroană); baronesc, adj. (de baron); baronie, s. f. (titlu de baron).