banderolă s.f. 1 Fîșie de hîrtie petrecută (sau lipită) în jurul unui ambalaj sau pe locul lui de deschidere, pentru a împiedica desfacerea lui, ca mijloc de control al integrității mărfii ambalate etc. 2 Bandă de hîrtie care împiedică deschiderea unui volum recent apărut sau leagă mai multe volume ale unei lucrări și pe care se imprimă, de obicei, reclama editurii. 3 Brasardă în jurul brațului unei persoane. Greviștii purtau banderolă albă pe brațul stîng. 4 Steguleț care servește ca semn distinctiv (prins în vîrful unei lănci, al unui catarg etc.). 5 (a. plast.) Fîșie pictată sau sculptată (cu o inscripție) care este pusă în mîna unor personaje sau care încadrează o figură. Icoanele aveau în partea superioară banderole arcuite. • pl. -e. /<fr. banderole.