❍AZIM, ❍AZĂM l. adj. 🍽 Care abia începe să se acrească, puțin înăcrit: pîine ~ă; varză ~ă; castraveții sînt azemi (FR.-CDR.). II. AZIMĂ (pl. -me) sf. 1 Pîine nedospită, așa cum se întrebuințează în cultul bisericesc: sărbătoarea azimelor ¶ 2 Turtă de grîu ori secară făcută din aluat nedospit și coaptă în țest sau în spuză; în multe părți, la țară, înlocuește pîinea; proverb: ~ coaptă, buni oaspeți așteaptă, se zice de o fată stătută peste care dă un noroc neașteptat [gr. άζυμος].