Definiția cu ID-ul 405683:

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

anason, s. m. – Plantă erbacee aromatică. Tc. anason, din gr. ἄνιρον (Roesler 564; Șeineanu, II, 20); cf. bg., sb. anason.