ambiental, -ă adj. Care ține de ambianță ◊ „Spre asta tind. Spre o sculptură ambientală, făcută din mai multe piese care să creeze sau să sugereze un spațiu special.” R.lit. 24 IX 70 p. 26. ◊ „Astfel au fost concepute, proiectate și construite în ateliere ale ICPIL, primele două remorci-dormitor, pentru brigăzile de lucru de pe șantierele de constucții forestiere [...] totul într-un cadru ambiental atrăgător, realizat cu tapițerii moderne.” R.l. 15 II 72 p. 2. ◊ „[...] scenografia ambientală a lui V. L., bine echilibrată și sugestivă, cu încăperile eroilor în cele două capete ale sălii [...]” Sc. 25 III 83 p. 4; v. și op (din fr. ambiental, it. ambientale; DN3, DEX-S)