ALAC (pl. -ce) sn. 🌿 1 Varietate de grîu, cu spicul lung și rar, care poate fi cu mustăți sau fără mustăți; bobul e îmbrăcat cu o coajă groasă și aspră, obtuză și prevăzută cu un mic dinte la vîrf; din alac se face făină, precum și o scrobeală aproape tot așa de frumoasă ca și cea de orez (Tri icum spelta) (🖼 50): Frunză verde trei ~e, Fă-mă Doamne, ce mi-i face (IK.-BRS.) ¶ 2 Mold. = ORZOAICĂ: orzul ce se seamănă de cu toamnă se numește în Moldova-de-Jos ~ (ION.) ¶ 3 Trans. ~ ROȘU = TENCHIU.