Definiția cu ID-ul 399373:
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
adăsta (-ast, -at), vb. – A aștepta. – Mr. adastu. < Lat. ădastāre „a fi prezent” (Pușcariu 22; REW 148; DAR), care nu trebuie confundat cu lat. adastare „a grăbi” (REW 3990), de origine germanică. Se remarcă tendința de a conjuga eu adăstez.