2 intrări
19 definiții
din care- explicative (11)
- morfologice (4)
- etimologice (1)
- enciclopedice (3)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
stambul1 sn vz stamboală
stambul2 sm vz stambol
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Stambul n. numele turcesc al Constantinopolii: la Stambul în turnul mare POP.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
STAMBOL, stamboli, s. m. Monedă de aur turcească, care a circulat și în Țările Române în sec. XVIII. – Din tc. Istambol „Constantinopol”.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
stambol1 sm [At: DIONISIE, C., 224 / V: ~iu, (reg) ~bul / Pl: ~i / E: tc Stambol (variantă populară a lui Istanbul) [akçesi, kurușu]] Monedă veche turcească din aur, care a circulat și în țările române în sec. al XVIII-lea.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
stamboliu sm vz stambol1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
STAMBOL, stamboli, s. m. Monedă de aur turcească, care a circulat și în țările românești în sec. XVIII. – Din tc. Istambol „Constantinopol”.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de dante
- acțiuni
Constantinopole f. vechiul Bizanțiu, numit de Turci Stambul, și de Slavi Țarigrad, cap. imperiului otoman, pe Marea de Marmara, la intrarea în Bosfor: 1.106.000 loc., întemeiată de Constantin pe la 330, ea fu ocupată de Turci, în 1453. ║ (Strâmtoarea de), numită în vechime Bosfor, canal de 30 km. care pune în comunicațiune Marea-Neagră cu Marea de Marmara.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Eski-Stambul n. V. Preslav.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Preslav (Eski Stambul) n. oraș în Bulgaria, lângă Șumla; de importanță strategică: 3009 loc.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
stambolíŭ m. (turc. istambollu, stambollu, adică „de Stambul”. V. stamboală). Vechĭ. Galben turcesc, numit și turaliŭ (Valora 9 leĭ [cel egiptenesc chear 8 și 7]. Iorga. Negoț. 125 și 224). – Și stamból, pl. lĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
+Stambul (oraș) (înv.) s. propriu n.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
stambol s. m., pl. stamboli
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
stambol s. m., pl. stamboli
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
stambol s. m., pl. stamboli
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
Stambul s. m. – Constantinopol. – Var. Mold. Istambul. Tc. Istambol < mgr. είς τήν πόλιν. – Der. stambul (var. stambol), s. m. (monedă turcească de aur, cîntărind 10,5 gr. de aur pur, cu valoare nominală de 5 piaștri); stamboală, s. f. (măsură de capacitate pentru solide, baniță), în loc de stambol – chilă, din tc. istambol kila (Șeineanu, II, 327).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
STAMBUL, denumire dată în Ev. Med., în Țările Române, orașului Istanbul.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
STAMBUL numele turc. al orașului Constantinopole, < gr. εἰς τήν πόλιν „la oraș”. 1. Stambol, Preda (Has). 2. + suf. turc -li: Stamboli, M. ș.a. (Cat gr I) și -u, N. (Sur VIII) „din Stambul”. 3. Ischistambol, Chiriță (Î Div) < tc. eski-St. „Stambulul vechi”.
- sursa: Onomastic (1963)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
STAMBOL (< tc.; n. pr. Stambul) s.m. Monedă de aur turcească, care a circulat și în Țările Române în sec. 18.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv propriu (SP001MS) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | — |
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
stambol, stambolisubstantiv masculin
- 1. Monedă de aur turcească, care a circulat și în Țările Române în secolul XVIII. DEX '09
etimologie:
- Istambol „Constantinopol” DEX '98 DEX '09