înțolíre s.f. (pop.) 1. îmbrăcare cu obiecte bune. 2. împodobire, ornare.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

ÎNȚOLÍ, înțolesc, vb. IV. Tranz. și refl. (Fam.) A (se) îmbrăca în haine noi; a (se) îmbrăca bine, elegant; țig. a parveni. – În + țol.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

A ÎNȚOLÍ ~ésc tranz. A face să se înțolească. /în + țol
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

A SE ÎNȚOLÍ mă ~ésc intranz. 1) fam. A-și procura îmbrăcăminte; a-și face haine. 2) A ajunge la o situație materială relativ bună; a se chivernisi; a se pospăi. /în + țol
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

înțolí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. înțolésc, imperf. 3 sg. înțoleá; conj. prez. 3 sg. și pl. înțoleáscă
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

---

înțoli, înțolesc v. r. 1. a se îmbrăca cu haine noi, a se îmbrăca elegant 2. (fig.) a parveni
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink