tragicomic, ~ă [At: GHICA, A. 16 / S și: tragi-comic / Pl: ~ici, ~ice / E: fr tragi-comique] 1-2 a Care aparține tragicomediei (1-2). 3 a (Fig) Care reprezintă un amestec de elemente tragice și comice. 4 sn Categorie estetică desemnând existența simultană a tragicului și a comicului.

*tragicómic, -ă adj. (din tragic și comic). De tragicomedie: situațiune tragicomică. S. n. Genu și caracteru tragicomic. Adv. În mod tragicomic. – Se poate scrie și tragi-comic.