3 intrări

18 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TRANSMIȚĂTOR, -OARE, transmițători, -oare, adj., s. n. 1. Adj. Care transmite. 2. S. n. Aparat ori dispozitiv (automat) pentru transmiterea semnalelor telegrafice sau radiofonice. – Transmisie + suf. -ător.

TRANSMIȚĂTOR, -OARE, transmițători, -oare, adj., s. n. 1. Adj. Care transmite. 2. S. n. Aparat ori dispozitiv (automat) pentru transmiterea semnalelor telegrafice sau radiofonice. – Transmisie + suf. -ător.

transmițător, ~oare [At: BARCIANU / Pl: ~i, ~oare / E: transmite + -ător] 1 a Care transmite (1) ceva de la unul la altul. 2 sm Persoană care transmite (4) (printr-un aparat emițător). 3 sn Aparat (automat) folosit pentru transmiterea (8) semnalelor telegrafice sau radiofonice.

TRANSMIȚĂTOR1, transmițătoare, s. n. Aparat pentru transmiterea semnalelor telegrafice sau radiofonice.

TRANSMIȚĂTOR2, -OARE, transmițători, -oare, adj. Care transmite, care face să treacă de la unul la altul; emițător.

TRANSMIȚĂTOR, -OARE adj. Care transmite; emițător. // s.n. Aparat pentru transmiterea semnalelor telegrafice sau radiofonice. [< transmite + -(ă)tor, după fr. transmetteur].

TRANSMIȚĂTOR, -OARE I. adj. care transmite; emițător. II. s. m. cel care transmite (cu ajutorul unui aparat emițător). III. s. n. aparat pentru transmiterea semnelor telegrafice sau radiofonice. (după fr. transmetteur)

TRANSMIȚĂTOR1 ~oare (~ori, ~oare) Care transmite. /a transmite + suf. ~tor

TRANSMIȚĂTOR2 ~oare n. Aparat pentru transmiterea semnalelor telegrafice sau radiofonice. /a transmite + suf. ~tor

transmițător n. aparat ce transmite semnalele telegrafice sau sunetele telefonice.

*transmițătór, -oáre adj. și s. Care transmite. S. n., pl. oare. Aparat care transmite (semnale optice, electrice ș. a.).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

transmițător2 (desp. tran-smi-/trans-mi-) s. n., pl. transmițătoare

transmițător1 (desp. tran-smi-/trans-mi-) adj. m., pl. transmițători; f. sg. și pl. transmițătoare

!transmițător1 (tran-smi-/trans-mi-) adj. m., pl. transmițători; f. sg. și pl. transmițătoare

!transmițător2 (tran-smi-/trans-mi-) s. n., pl. transmițătoare

transmițător s. n. (sil. mf. trans-), pl. transmițătoare

transmițător adj. m. (sil. mf. trans-), pl. transmițători; f. sg. și pl. transmițătoare

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

TRANSMIȚĂTOR adj. emițător, (rar) emisiv. (Stație ~.)

Intrare: transmițător (adj.)
transmițător1 (adj.) adjectiv
  • silabație: tran-smi-, trans-mi- info
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOOM 3
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • transmițător
  • transmițătorul
  • transmițătoru‑
  • transmițătoare
  • transmițătoarea
plural
  • transmițători
  • transmițătorii
  • transmițătoare
  • transmițătoarele
genitiv-dativ singular
  • transmițător
  • transmițătorului
  • transmițătoare
  • transmițătoarei
plural
  • transmițători
  • transmițătorilor
  • transmițătoare
  • transmițătoarelor
vocativ singular
plural
Intrare: transmițător (aparat)
transmițător2 (pl. -e) substantiv neutru
  • silabație: tran-smi-, trans-mi- info
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • transmițător
  • transmițătorul
  • transmițătoru‑
plural
  • transmițătoare
  • transmițătoarele
genitiv-dativ singular
  • transmițător
  • transmițătorului
plural
  • transmițătoare
  • transmițătoarelor
vocativ singular
plural
Intrare: transmițător (persoană)
transmițător3 (pl. -i) substantiv masculin
  • silabație: tran-smi-, trans-mi- info
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • transmițător
  • transmițătorul
  • transmițătoru‑
plural
  • transmițători
  • transmițătorii
genitiv-dativ singular
  • transmițător
  • transmițătorului
plural
  • transmițători
  • transmițătorilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

transmițător, transmițătoareadjectiv

etimologie:
  • Transmisie + sufix -ător. DEX '09 DEX '98 DN

transmițător, transmițătoaresubstantiv neutru

  • 1. Aparat ori dispozitiv (automat) pentru transmiterea semnalelor telegrafice sau radiofonice. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:
  • Transmisie + sufix -ător. DEX '09 DEX '98 DN

transmițător, transmițătorisubstantiv masculin
transmițătoare, transmițătoaresubstantiv feminin

  • 1. Persoană care transmite (cu ajutorul unui aparat emițător). MDN '00
  • comentariu Considerăm firească și existența formelor pentru feminin. dexonline
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.