11 definiții pentru țopârlancă

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ȚOPÂRLANCĂ, țopărlance, s. f. (Pop.) Femeie cu apucături grosolane; bădărancă, mitocancă. – Țopârlan + suf. -că.

țopârlancă sf [At: SADOVEANU, O. VII, 325 / Pl: ~nce / E: țopârlan + -că] Femeie lipsită de educație, cu apucături grosolane Si: bădărancă (2), mitocancă, mojică.

ȚOPÂRLANCĂ, țopârlance, s. f. Femeie cu apucături grosolane; bădărancă, mitocancă. – Țopârlan + suf. -că.

ȚOPÂRLANCĂ ~ce f. reg. Femeie care vădește lipsă de educație; femeie cu apucături grosolane. /țopârlan + suf. ~că

ȚOPÎRLANCĂ, țopîrlance, s. f. Bădărancă. Partida nobilă era hotărîtă să întrebuințeze împotriva «țopîrlancei»... mijloace mai hotărîtoare. SADOVEANU, O. VIII 224.

țopîrlán, -ncă s. (ca și țopan, cu sufixu ca’n cĭocîrlan). Iron. Țopan, țoapă, ghĭorlan, om necĭoplit (țăran orĭ mahalagiŭ).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

țopârlancă (pop., fam.) s. f., g.-d. art. țopârlancei; pl. țopârlance

țopârlancă (pop.) s. f., g.-d. art. țopârlancei; pl. țopârlance

țopârlancă s. f., g.-d. art. țopârlancei; pl. țopârlance

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ȚOPÎRLANCĂ s. bădărancă, mitocancă, mîrlancă, mojică, țoapă.

Intrare: țopârlancă
substantiv feminin (F4)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țopârlancă
  • țopârlanca
plural
  • țopârlance
  • țopârlancele
genitiv-dativ singular
  • țopârlance
  • țopârlancei
plural
  • țopârlance
  • țopârlancelor
vocativ singular
  • țopârlancă
  • țopârlanco
plural
  • țopârlancelor
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

țopârlan, țopârlanisubstantiv masculin
țopârlancă, țopârlancesubstantiv feminin

  • 1. popular Persoană cu apucături grosolane; om mojic. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote El îi spuse cu o asprime de țopîrlan că, dacă-l mai cicălește atîta, pleacă și nu mai calcă pe la han. CAMIL PETRESCU, O. II 300. DLRLC
    • format_quote Dar, la urma urmelor, era numai prostia primarului la mijloc. Ce știa țopîrlanul de primar! SLAVICI, N. II 329. DLRLC
    • format_quote Pesemne păcatele mele cele mari și grele m-au aruncat și aici, să învăț niște țopîrlani sălbatici. CREANGĂ, A. 77. DLRLC
    • format_quote Partida nobilă era hotărîtă să întrebuințeze împotriva «țopîrlancei»... mijloace mai hotărîtoare. SADOVEANU, O. VIII 224. DLRLC
    • 1.1. la vocativ Este folosit ca termen injurios. DLRLC
      • format_quote Mă, țopîrlane, adună cărbunii ăștia de pe jos. PAS, L. I 75. DLRLC
      • format_quote Dă-te într-o parte, țopîrlane. ALECSANDRI, T. 187. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.