10 definiții pentru țiuitor
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ȚIUITOR, -OARE, țiuitori, -oare, adj., s. f. 1. Adj. Care țiuie. 2. S. f. (Rar; reg.) Fluier. [Pr.: ți-u-i-] – Țiui + suf. -tor.
țiuitor, ~oare [At: CORBEA, D. 286r1/34 / P: ți-u-i~ / Pl: ~i, ~oare / E: țiui + -itor] 1 a Care sună ascuțit, strident. 2 a (D. unele păsări, insecte etc.) Care scoate sunete ascuțite, specifice. 3 sf (Rar) Fluierătoare de metal Si: (reg) șuierătoare. 4 sf (Rar) Un fel de fluier cu care vânătorii imită glasul diferitelor animale pentru a le atrage. 5 sf (Orn; reg) Nume dat unui fel de culic nedefinit mai îndeaproape.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ȚIUITOR, -OARE, țiuitori, -oare, adj., s. f. 1. Adj. Care țiuie. 2. S. f. (Rar) Fluier. [Pr.: ți-u-i-] – Țiui + suf. -tor.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
ȚIUITOR, -OARE, țiuitori, -oare, adj. Care țiuie. Cîrduri întregi de gîște, de curci și de claponi, cu bibilici țiuitoare. D. ZAMFIRESCU, la CADE. ◊ Fig. În locul zgomotului, tăcere țiuitoare. IBRĂILEANU, A. 118.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ȚIUITOR ~oare (~ori, ~oare) Care țiuie; care produce țiuituri. [Sil. ți-u-] /a țiui + suf. ~tor
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
țiuitor (desp. ți-u-i-) adj. m., pl. țiuitori; f. sg. și pl. țiuitoare
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
țiuitor (ți-u-i-) adj. m., pl. țiuitori; f. sg. și pl. țiuitoare
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
țiuitor adj. m. (sil. ți-u-i-), pl. țiuitori; f. sg. și pl. țiuitoare
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ȚIUITOR adj. piuitor, șuierător, vâjâitor. (Zgomot ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ȚIUITOR adj. piuitor, șuierător, vîjîitor. (Zgomot ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
- silabație: ți-u-i-tor
adjectiv (A66) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
țiuitor, țiuitoareadjectiv
-
- Cîrduri întregi de gîște, de curci și de claponi, cu bibilici țiuitoare. D. ZAMFIRESCU, la CADE. DLRLC
- În locul zgomotului, tăcere țiuitoare. IBRĂILEANU, A. 118. DLRLC
-
etimologie:
- Țiui + sufix -tor. DEX '98 DEX '09