opțiuni
  • info

15 definiții pentru șofer

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ȘOFER, șoferi, s. m. Persoană calificată pentru a conduce un autovehicul. – Din fr. chauffeur.

șofer sm [At: CADE / S și: (înv) ~feur / Pl: ~i / E: fr chauffeur] Persoană (cu calificare specială) care conduce un automobil sau un autobuz.

ȘOFER, șoferi, s. m. Persoană care conduce un automobil sau un autobuz. – Din fr. chauffeur.[1]

  1. În original, probabil incorect: Din fr. chauffer. — cata

ȘOFER, șoferi, s. m. Conducător de automobil. Am cerut chiar șoferului să meargă mai încet la șanțuri. CAMIL PETRESCU, U. N. 414. Șoferul închise motorul, sări jos și se repezi de deschise portierele. REBREANU, R. I 153. – Scris și: (după franțuzește) șofeur (C. PETRESCU, A. 369).

ȘOFER s.m. Conducător de automobil. [Cf. fr. chauffeur].

ȘOFER s. m. conducător de automobil. (< fr. chauffeur)

ȘOFER ~i m. Lucrător specializat în conducerea unui autovehicul. ~ de basculantă. /<fr. chauffeur

șofer m. conductor de automobil (= fr. chauffeur).

șofer-încercător s. m. 1971 Șofer care încearcă autoturismele înainte de a fi vândute v. controlor-încercător (din șofer + încercător)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

șofer s. m., pl. șoferi

șofer s. m., pl. șoferi

șofer s. m., pl. șoferi

șofer

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ȘOFER s. conducător. (~ de basculantă.)

ȘOFER s. conducător. (~ de basculantă.)

Intrare: șofer
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șofer
  • șoferul
  • șoferu‑
plural
  • șoferi
  • șoferii
genitiv-dativ singular
  • șofer
  • șoferului
plural
  • șoferi
  • șoferilor
vocativ singular
  • șoferule
plural
  • șoferilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

șofer, șoferisubstantiv masculin
șoferiță, șoferițesubstantiv feminin

  • 1. Persoană calificată pentru a conduce un autovehicul. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: conducător
    • format_quote Am cerut chiar șoferului să meargă mai încet la șanțuri. CAMIL PETRESCU, U. N. 414. DLRLC
    • format_quote Șoferul închise motorul, sări jos și se repezi de deschise portierele. REBREANU, R. I 153. DLRLC
etimologie:
  • limba franceză chauffeur DEX '09 DEX '98 DN
  • Șofer + sufix -iță. DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.