reprezentant, ~ă smf [At: CR (1829), 273/26 / V: (înv) -te (S și: -esentante) sm, ~zin~ / Pl: ~nți, ~e / E: fr représentant] 1 Persoană împuternicită să reprezinte (7) pe cineva Si: (rar) reprezentator (1). 2 Persoană împuternicită să țină locul cuiva Si: (rar) reprezentator (2). 3 Persoană împuternicită să acționeze în numele unei persoane, al unei colectivități, al unui stat Si: (rar) reprezentator (3). 4 Persoană care reprezintă o școală, un curent, o clasă socială etc. în aspectele lor caracteristice și esențiale Si: exponent (1).

reprezentanță sf [At: SBIERA, F. S. 223 / V: (înv) ~zin~ (S și: ~esin~) / Pl: ~țe / E: ger Repräsentanz] 1 Organ care reprezintă o colectivitate. 2 Filială, agenție a unei instituții sau a unei întreprinderi (comerciale). 3 Organ al unui stat, care îl reprezintă în relațiile comerciale cu alte state Si: (înv) reprezentație (4).

reprezintanță sf vz reprezentanță

REPREZENTANT, -Ă, reprezentanți, -te, s. m. și f. 1. Persoană delegată, autorizată, împuternicită să reprezinte pe cineva, să țină locul cuiva, să acționeze în numele unei persoane, al unei colectivități, al unui stat. Reprezentant diplomatic. 2. Persoană care reprezintă un curent, o școală, o clasă socială etc., în aspectele lor caracteristice și esențiale; exponent. Rudin este reprezentantul tipic al păturii intelectuale ruse din deceniile trei și patru ale veacului XIX. SADOVEANU, E. 237. Au fost și în Moldova cîțiva reprezentanți ai exagerărilor. IBRĂILEANU, SP. CR. 30. Școala romantică germană a avut ca reprezentanți și întemeietori pe frații Schlegel, pe Hoffman. GHEREA, ST. CR. II 103.

REPREZENTANȚĂ, reprezentanțe, s. f. 1. Filială, sucursală, agenție a unei instituții sau a unei întreprinderi (comerciale). Reprezentanța casei «Singer» vindea mașini de cusut în rate. PAS, Z. I 241. 2. Organ care reprezintă o colectivitate. ◊ Reprezentanță națională = organ de stat constituit din totalitatea deputaților.

REPREZENTANT, -Ă s.m. și f. 1. Persoană delegată să reprezinte pe cineva; împuternicit să acționeze în numele cuiva. ♦ Persoană care reprezintă interesele unui stat în alt stat, la o întrunire diplomatică etc. 2. Cel care reprezintă un curent, o școală etc.; exponent. [Pl. -nți, -nte. / cf. fr. représentant].

REPREZENTANȚĂ s.f. 1. Organ care reprezintă o colectivitate. ♦ Reprezentanță națională = organ de stat constituit din totalitatea deputaților; reprezentanță diplomatică = organ permanent de stat pentru relațiile externe aflat pe teritoriul unui alt stat. 2. Agenție a unei întreprinderi comerciale. [Cf. germ. Repräsentanz, it. reppresentanza],.

REPREZENTANT, -Ă s. m. f. persoană delegată să reprezinte pe cineva sau ceva. ◊ persoană care reprezintă interesele unui stat în alt stat, la o întrunire diplomatică. (< fr. représentant)

REPREZENTANȚĂ s. f. 1. organ care reprezintă o colectivitate. ♦ ~ națională = organ de stat constituit din totalitatea deputaților; ~ diplomatică = organ permanent de stat pentru relațiile externe aflat pe teritoriul unui alt stat; misiunea diplomatică. 2. agenție a unei întreprinderi comerciale. 3. caracter reprezentativ. (< germ. Repräsentanz)

REPREZENTANȚĂ ~e f. Organ care reprezintă interesele unui stat pe teritoriul altui stat. ~ diplomatică. /<germ. Repräsentanz

*reprezentánt, -ă s. (lat. repraeséntans, -ántis, fr. représentant). Care reprezentă pe altu, mandatar, delegat: reprezentantu uneĭ țărĭ la un congres, reprezentantu uneĭ case comerciale. Jur. Care e chemat la moștenire în locu ascendentuluĭ luĭ mort maĭ în ainte. V. prepus.

reprezentant (desp. re-pre-) s. m., pl. reprezentanți

reprezentantă (desp. re-pre-) s. f., g.-d. art. reprezentantei; pl. reprezentante

reprezentanță (desp. re-pre-) s. f., g.-d. art. reprezentanței; pl. reprezentanțe

reprezentantă (re-pre-) s. f., g.-d. art. reprezentantei; pl. reprezentante

reprezentanță (re-pre-) s. f., g.-d. art. reprezentanței; pl. reprezentanțe

reprezentantă s. f. (sil. -pre-), pl. reprezentante

reprezentanță s. f. (sil. -pre-), g.-d. art. reprezentanței, pl. reprezentanțe

reprezentant

REPREZENTANT s. 1. v. delegat. 2. împuternicit, mandatar, (înv.) ispravnic, mandator. (El e ~ul meu.) 3. exponent, (fig.) interpret. (~ al maselor.)

REPREZENTANȚĂ s. v. sucursală.

REPREZENTANT s. 1. delegat, emisar, împuternicit, mesager, sol, trimis, (prin Transilv.) minat, (înv.) misit. rugător, solitor. (~ al unui stat străin.) 2. împuternicit, mandatar, (înv.) ispravnic, mandator. (El e ~ meu.) 3. exponent, (fig.) interpret. (~ al maselor.)

REPREZENTANȚĂ s. agentură, agenție, filială, sucursală. (~ a unei bănci.)