opțiuni
  • info

2 intrări

10 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PROPUNĂTOR, -OARE, propunători, -oare, adj., s. m. și f. (Rar) (Persoană) care face o propunere. – Propune + suf. -ător.

propunător, ~oare smf, a [At: KOGĂLNICEANU, S. A. 214 / V: (înv) ~uitor, ~oare / Pl: ~i, ~oare / E: propune1 + -ător] 1-2 (Persoană) care propune (1) ceva.

PROPUNĂTOR, -OARE, propunători, -oare, adj., s. m. și f. (Persoană) care face o propunere. – Propune + suf. -ător.

PROPUNĂTOR, -OARE, propunători, -oare, s. m. și f. (Rar) Persoană care face o propunere. Realizarea reformei a fost însă statornic urmărită de propunătorii ei în toate ocaziunile. KOGĂLNICEANU, S. A. 214.

PROPUNĂTOR, -OARE s. m. f. inițiator. (< propune + -tor)

PROPUNĂTOR ~oare (~ori, ~oare) și substantival (despre persoane) Care propune. /a propune + suf. ~ător

propuitor, ~oare a, smf vz propunător

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

propunător (rar) adj. m., s. m., pl. propunători; adj. f., s. f. sg. și pl. propunătoare

propunător (rar) adj. m., s. m., pl. propunători; adj. f., s. f. sg. și pl. propunătoare

propunător adj. m., s. m., pl. propunători; f. sg. și pl. propunătoare

Intrare: propunător (adj.)
propunător1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • propunător
  • propunătorul
  • propunătoru‑
  • propunătoare
  • propunătoarea
plural
  • propunători
  • propunătorii
  • propunătoare
  • propunătoarele
genitiv-dativ singular
  • propunător
  • propunătorului
  • propunătoare
  • propunătoarei
plural
  • propunători
  • propunătorilor
  • propunătoare
  • propunătoarelor
vocativ singular — —
plural — —
propuitor
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: propunător (s.m.)
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • propunător
  • propunătorul
  • propunătoru‑
plural
  • propunători
  • propunătorii
genitiv-dativ singular
  • propunător
  • propunătorului
plural
  • propunători
  • propunătorilor
vocativ singular
  • propunătorule
plural
  • propunătorilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

propunător, propunătorisubstantiv masculin
propunătoare, propunătoaresubstantiv feminin
propunător, propunătoareadjectiv

  • 1. rar (Persoană) care face o propunere. DEX '09 DEX '98 DLRLC MDN '00
    sinonime: inițiator
    • format_quote Realizarea reformei a fost însă statornic urmărită de propunătorii ei în toate ocaziunile. KOGĂLNICEANU, S. A. 214. DLRLC
etimologie:
  • Propune + sufix -ător. DEX '09 DEX '98 MDN '00

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.