7 intrări
83 de definiții
din care- explicative (46)
- morfologice (18)
- relaționale (6)
- etimologice (2)
- specializate (4)
- enciclopedice (4)
- argou (3)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
PANTĂ, pante, s. f. 1. Porțiune de teren cu suprafața înclinată față de planul orizontal, care formează de obicei versantul unei forme de relief; povârniș, coastă. ◊ Loc. adv. și adj. În pantă = înclinat, pieziș. ◊ Expr. A cădea (sau a aluneca) pe panta... (sau pe o pantă...) = a) a se lăsa prins, antrenat de...; b) a se îndrepta către..., a duce către... 2. Unghi ascuțit format de o dreaptă sau de un plan cu dreapta sau cu planul orizontal; tangenta trigonometrică a acestui unghi; înclinare față de orizontală. – Din fr. pente.
PANTĂ, pante, s. f. 1. Porțiune de teren cu suprafața înclinată față de planul orizontal, care formează de obicei versantul unei forme de relief; povârniș, coastă. ◊ Loc. adv. și adj. În pantă = înclinat, pieziș. ◊ Expr. A cădea (sau a aluneca) pe panta... (sau pe o pantă...) = a) a se lăsa prins, antrenat de...; b) a se îndrepta către..., a duce către... 2. Unghi ascuțit format de o dreaptă sau de un plan cu dreapta sau cu planul orizontal; tangenta trigonometrică a acestui unghi; înclinare față de orizontală. – Din fr. pente.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
PATĂ, pete, s. f. 1. Urmă lăsată pe suprafața unui obiect de un corp gras, de o materie colorată, de murdărie etc., suprafață pe care se întinde o astfel de urmă; substanță care a lăsat această urmă. ♦ Porțiune pe corpul animalelor sau al păsărilor, unde părul sau penele sunt de altă culoare față de rest. ♦ Părticică a pielii corpului omenesc sau a animalelor diferit colorată față de rest. 3. Porțiune de nuanță diferită (mai închisă) care se observă cu ochiul liber sau cu telescopul pe discul Soarelui, al Lunii sau al altui corp ceresc. ◊ Expr. A căuta (sau a găsi) pete în Soare = a căuta cu orice preț defecte acolo unde nu sunt, a fi cusurgiu. 4. Fig. Faptă reprobabilă, care dezonorează pe cineva. ◊ Loc. adj. și adv. Fără (de) pată = curat, nevinovat; neprihănit, cast. – Et. nec.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PÂNTRE prep. v. printre.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PÂNTRE prep. v. printre.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
PINTRE prep. v. printre.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PINTRE prep. v. printre.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de oprocopiuc
- acțiuni
PINTRE prep. v. printre.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PRINTRE prep. 1. În mijlocul...; între. ♦ Spec. În spațiul dintre mai multe ființe sau obiecte. 2. În intervalul dintre două etape, două momente ale unei acțiuni, ale unui fenomen etc. 3. (Rar) Prin. 4. (Rar) Dintre. [Var.: (pop.) pintre, pântre prep.] – Pre2 + între.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PRINTRE prep. 1. În mijlocul...; între. ♦ Spec. În spațiul dintre mai multe ființe sau obiecte. 2. În intervalul dintre două etape, două momente ale unei acțiuni, ale unui fenomen etc. 3. (Rar) Prin. 4. (Rar) Dintre. [Var.: (pop.) pintre, pântre prep.] – Pre2 + între.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
pantă1 sf [At: I. IONESCU, M. 324 / Pl: ~te / E: fr pente] 1 Porțiune de teren cu suprafața înclinată față de planul orizontal, care formează de obicei versanții unor forme de relief Si: clină, coastă, muchie, povârniș, (îrg) piază, (reg) piezișea. 2-3 (Îljv) În ~ (Care este) înclinat. 4 (Îe) A cădea (sau a aluneca) pe (o) ~ A se lăsa antrenat de..., în... 5 (Îae) A se îndrepta către... 6 (Gmt) Unghi ascuțit format de o dreaptă sau de un plan, cu o dreaptă orizontală sau cu un plan orizontal. 7 (Gmt) Tangentă trigonometrică a acestui unghi. 8 (Teh) Înclinare față de orizontală.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
pantă2 sf vz pată
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
panță sf [At: PAȘCA, GL. / Pl: ~țe / E: cf ger Panzer] (Reg) Veston de pânză ordinară cu care se îmbracă minerii în timpul lucrului.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
pată sf [At: ANON. CAR. / V: (îrg) pea~, (reg) pantă (Pl: pente), peartă / Pl: pete / E: nct] 1 Urmă lăsată pe suprafața unui obiect de o substanță străină obiectului, prin acoperire sau impregnare. 2 Suprafață pe care se întinde această urmă. 3 Substanță care a lăsat această urmă Si: (reg) pătătură, (nob) maculatură2. 4 Porțiune pe corpul animalelor, păsărilor, peștilor etc. unde părul, penele, solzii etc. sunt de altă culoare față de rest. 5 Păr, pene, solzi etc. din această porțiune Si: (reg) pătătură. 6 Porțiune a pielii corpului omenesc sau a animalelor diferit colorată față de rest. 7 (Reg) Aluniță. 8 Element, porțiune colorată care apare în câmpul vizual, pe un fond de culoare mai mult sau mai puțin uniform. 9 (Șîs ~ de culoare) Porțiune pe o pictură, colorată diferit de cele înconjurătoare. 10 Mijloc principal de exprimare a artistului, alături de punct și linie, în desen, pictură, grafică. 11 Porțiune de nuanță diferită care se observă cu ochiul liber sau cu telescopul pe discul soarelui, al lunii sau al altor corpuri cerești. 12 (Îe) A căuta pete-n soare A căuta cu orice preț defecte acolo unde nu sunt. 13 (Fig) Faptă, atitudine contrară principiilor morale Si: păcat, rușine, stigmat. 14 (Îlav) Fără (de) ~ Curat. 15 (Fig; îal) Inocent.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
păntre pp vz printre
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
pântă pp vz printre
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
pântre[1] pp vz printre corectat(ă)
- În original, fără accent; în definiția principală are forma: pântră — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
peartă sf vz pată
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
peată sf vz pată
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
pentre pp vz printre
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
pinte pp vz printre
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
pintra[1] pp vz printre
- Variantă neatestată de definiția principală. Posibil să fie vorba de o greșeală de tipar; nu am putut constata însă, care — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
pintră pp vz printre
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
pintre pp vz printre
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
pintri pp vz printre
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
prântră pp vz printre
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
prentră[1] pp vz printre
- Variantă neconsemnată în definiția principală — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
prentre pp vz printre
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
printră pp vz printre
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
printre pp [At: PRAV. 209 / V: (îvp) pi~, (îrg) pântă[1], pântră[2], pen~, pintră, (înv) pren~, ~ră, (reg) păntre, pinte, pintri, prântră / E: pre + între] 1-2 Exprimă situarea unui element, localizarea unei acțiuni sau a unei stări etc., care pot fi percepute, explicit sau implicit, prin intermediul simțurilor, între realități spațiale de același fel dispuse în mod discontinuu pe o suprafață nedefinită Domnitorul stătea printre oșteni. 3-4 Exprimă parcurgerea, străbaterea etc. unei traiectorii sinuoase, ocolite, nesigure, agitate etc. și delimitate de realități spațiale de același fel sau de elemente aparținând unei realități colective Umbla printre mese. 5-6 Urmat de un determinant cantitativ, exprimă precizarea numărului realităților spațiale de același fel ce delimitează intervale pe care se situează un element sau se desfășoară o acțiune, o stare, un parcurs etc. Drumul trecea printre cei patru pomi. 7-8 Exprimă orientarea (prin erupere sau) prin dispersare, diseminare etc. între elemente de același fel considerate ca reper spațial Au coborât printre noi. 9 Exprimă plasarea tăinuită, ferită, discretă etc. prin utilizarea spațiilor libere dintre realități spațiale de același fel sau dintre elementele unei realități colective Stă pitit printre tufe. 10 Exprimă intercalarea unor elemente într-un șir de alte elemente de același fel dispuse distanțat Printre pomi sădi flori. 11 Exprimă localizarea unei acțiuni, a unei stări etc. între două realități diferite care își corespund prin poziție de paralelism, de simetrie Merge printre scaun și masă. 12 Arată încadrarea discontinuă a desfășurării unei acțiuni, a manifestării unei stări etc. în intervalele dintre manifestările intermitente ale unei circumstanțe concomitente acestor acțiuni, acestor stări etc. Mărturisi printre lacrimi. 13 Arată încadrarea duratei unui parcurs în raport cu manifestările succesive ale unei circumstanțe concomitente acelui parcurs Înainta printre ovații. 14 Urmat de un determinant cantitativ, precizează numărul manifestărilor repetate ale unei circumstanțe ce întrerup desfășurarea în timp a unei acțiuni, a unei stări, a unui parcurs etc. Printre mii de urale a luat cuvântul. 15 Arată producerea bruscă a unei acțiuni în cursul desfășurării iterative a unei circumstanțe concomitente acelei acțiuni Năvăliră printre chiote. 16 Arată perceperea, interceptarea etc. unor sunete, a unor zgomote, a unor manifestări etc. datorită momentelor de întrerupere ale altora Printre țipete se auzea un glas. 17 Exprimă încadrarea accidentală sau liber aleasă a unei unități de timp sau a unei circumstanțe ce se desfășoară în timp într-un șir de unități temporale similare sau diferite Printre toți anii aceia tot mai găsești și unul bun. 18 Exprimă alternarea temporală a două acțiuni, a două stări, a două procese etc. contrare Râde printre lacrimi. 19 Arată cuprinderea unui element între elementele unei colectivități, unui grup etc. Se afla iarăși printre copii. 20 Arată străbaterea prin peregrinare, perindare etc. între elementele unei colectivități, unui grup etc. Vara asta a umblat printre pescari. 21 Urmat de un determinant cantitativ, arată gradul de extensiune al mediului, al circumstanțelor etc. în care este inclus un element Printre toți amicii săi, nu era nici unul mai de soi. 22 Exprimă provocarea unei anumite stări de spirit, a unei anumite atitudini în cadrul elementelor unei colectivități Grozavă spaimă s-a iscat printre oameni. 23 Arată utilizarea predilectă a unui element aparținând unei anumite categorii, unei anumite serii etc. de elemente de același fel, de aceeași natură, ca modalitate de efectuare a unei acțiuni, de atingere a unui scop Printre tropii folosiți, abundă sinecdoca. 24-27 (Îlav) ~ degete (Mod întâmplător) (superficial) (greu de sesizat ori) nesistematic etc. al efectuării unei acțiuni Toate îi trec printre degete. 28 (Îlav) ~ picături Sporadic Printre picături, se uita la televizor. 29 (D. transmiterea unei comunicări orale; îlav) ~ dinți sau (rar) ~ buze (Voit) ferit, neclar etc. ori trădând o anumită stare sufletească neexteriorizată prin vorbe Înjura printre dinți. 30 (D. transmiterea esenței unei comunicări; îlav) ~ rânduri Cu caracter aluziv Citeam printre rânduri. 31 Exprimă distribuirea într-o ordine accidentală ori liber aleasă între elementele unei sau unor colectivități, unui grup etc. Mâncarea este împărțită printre oameni. 32 Exprimă închiderea unui element într-o anumită categorie de aceeași natură, pe baza unei corespondențe, de obicei valorice Se numără printre cei mai destoinici. corectat(ă)
- În original, 2 variante pântă și păntre sunt incomplet scrise — LauraGellner
- Referința încrucișată recomandă această variantă în forma: pântre — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PATĂ, pete, s. f. 1. Urmă lăsată pe suprafața unui obiect de un corp gras, de o materie colorată, de murdărie etc., suprafață pe care se întinde o astfel de urmă; substanță care a lăsat această urmă. ♦ Porțiune diferit colorată pe un fond de o culoare mai mult sau mai puțin omogenă. 2. Porțiune pe corpul animalelor sau al păsărilor, unde părul sau penele sunt de altă culoare față de rest. ♦ Părticică a pielii corpului omenesc sau a animalelor diferit colorate față de rest. 3. Porțiune de nuanță diferită (mai închisă) care se observă cu ochiul liber sau cu telescopul pe discul Soarelui, al Lunii sau al altui corp ceresc. ◊ Expr. A căuta (sau a găsi) pete în Soare = a căuta cu orice preț defecte acolo unde nu sunt, a fi cusurgiu. 4. Fig. Faptă, atitudine, situație etc. reprobabilă, care știrbește onoarea sau reputația cuiva; rușine, stigmat. ◊ Loc. adj., adv. Fără (de) pată = curat, nevinovat; neprihănit, cast. – Et. nec.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de RACAI
- acțiuni
PANTĂ2, pente, s. f. (Învechit și popular) Fîșie îngustă de metal (folosită mai ales la ferecatul obiectelor de lemn). Aramă lucrată și nelucrată, numai pente (fîșii). IONESCU, M. 735. Cînd da cu picioru-n poartă, Zbura cîte-o pantă toată. BIBICESCU, P. P. 300. Pente pe pente, Mii și sute încuiete (Ghemul). GOROVEI, C. 173.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PANTĂ1, pante, s. f. 1. Înclinare a unui teren; porțiune de. teren cu suprafață înclinată; povîrniș, coastă, pripor. Vuind subțire motorul trase mașina pe pantă în sus. DUMITRIU, N. 264. Grupuri de oameni urcă din sat panta pieptișe, care îi aduce deasupra colinei. BOGZA, C. O. 214. Pe pantele malului... îndrăznea să dea colțul ierbii. C. PETRESCU, Î. II 159. Facerea drenajului se reduce la săpatul șanțurilor, dîndu-le o pantă de scurgere. I. IONESCU, M. 324. ◊ Loc. adj. și adv. În pantă = înclinat, povîrnit, pieziș. Bică a ieșit după ce amorțiseși căscînd ochii la toate vitrinele de pe strada în pantă. PAS, Z. I 262. 2. Unghiul ascuțit, format de o dreaptă sau de un plan cu planul orizontal; tangenta trigonometrică a acestui unghi; înclinare. 3. Porțiune dintr-o șosea sau dintr-o linie de cale ferată cu o înclinație aproximativ constantă, cuprinsă între două puncte diferite dintre care al doilea, considerat în sensul creșterii kilometrajului, are cota mai mică.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PATĂ, pete, s. f. 1. Semn, urmă lăsată pe un corp de o materie de altă culoare, de un corp gras, de murdărie etc. Pleacă iar, lăsînd în urmă Pete negre pe zăpadă. TOPÎRCEANU, B. 72. Picuri mari de ploaie cădeau necontenit și tot ce era alb purta acum o pată. ANGHEL, PR. 94. ◊ Fig. Decît în cartea țării să las o neagră pată. Mai bine cu-al meu sînge s-o văd azi inundată. ALECSANDRI, I. II 178. Alexandru Lăpușneanul... lăsă o pată de sînge în istoria Moldaviei. NEGRUZZI, S. I 165. ♦ Porțiune, petec diferit colorat pe un fond omogen. Nava se depărta făcîndu-se din ce în ce mai mică, o umbră... o pată... un punct... nimic. BART, E. 237. Nici o pată de nor nu plutea peste seninul albastru și limpede. HOGAȘ, M. N. 170. E a doua zi de sfîntul Gheorghe. Ceru-i fără pată cît de slabă în tot largu-i, de jur împrejur. CARAGIALE, O. I 368. ◊ (Poetic) Mestecenii și cireșii însemnau pe luncă pete de aur vechi și de aramă. SADOVEANU, F. J. 364. Spre miazăzi, dincolo de Valea Zăbalii, cad pete de soare pe munții Vrancii. VLAHUȚĂ, O. A. II 94. 2. Porțiune pe corpul animalelor sau păsărilor unde părul sau penele sînt de altă culoare. Graurii noștri cu penele negricioase și presărate cu pete albe sau sure... trăiesc în Europa – din fundul Șvediei pînă în insula Malta – și chiar în Africa. ODOBESCU, S. III 31. ♦ Părticică a pielii corpului divers colorată. Pe obraz avea pete vinete care se cojeau. DUMITRIU, N. 27. El văzu că pe obrazul lui din stînga sînt niște pete negre. ISPIRESCU, L. 377. 3. (Mai ales la pl.) Porțiune întunecată care se observă cu ochiul liber sau cu telescopul pe suprafața soarelui, uneori și a lunii sau a altui corp ceresc. Vezi tu colo, în lună, niște pete? – Le văd. CREANGĂ, O. A. 156. Eu sînt de cînd pe mîndrul soare Nu erau pete arzătoare, De cînd un purice ușor Purta potcoavă la picior. ALECSANDRI, T. I 392. ◊ Expr. A căuta (sau a găsi) pete în soare = a vedea cu orice preț defecte acolo unde nu sînt; a căuta nod în papură. Iar cine caută pete, le găsește chiar în soare. HASDEU, R. V. 133. M-am tot oprit, cum vezi, dinaintea temerii de a nu intra în gura lumii, care găsește pete chiar în soare. GHICA, S. 293. 4. Fig. Defect moral, faptă care știrbește onoarea, reputația cuiva; rușine, stigmat. Despre sora aceasta coanei Leanca nu-i venea la îndemînă să vorbească... fiindcă aruncase o pată asupra familiei. PAS, Z. I 183. Vor căta vieții tale Să găsească pete multe. EMINESCU, O. I 134. ◊ Loc. adj. Fără (de) pată = curat, nepătat, nevinovat, neprihănit; cast.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PÎNTRE prep. v. printre.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PRINTRE prep. (În legătură cu verbe care arată o stare sau o mișcare, formînd împreună cu substantivul care urmează complemente circumstanțiale de loc) 1. În mijlocul...; în sînul...; între (1 b). S-a hotărît să plece-n zori Trei comuniști cu compresorul... E printre ei un doinitor; Îi zice Toader vînătorul. DEȘLIU, M. 10. ♦ Spațiul dintre mai multe persoane sau obiecte, între (1 a). Automobilul străbătu șoseaua printre teii cu frunze de-un verde puternic și umed, în acest sfîrșit de mai cu soare molatec. C. PETRESCU, A. 355. Printre crengi scînteie stele Farmec dînd cărării strîmte, Și afară doar de ele Nime-n lume nu ne simte. EMINESCU, O. I 209. Soarele rotund și palid se prevede printre nori. ALECSANDRI, O. 168. Făcîndu-mi loc printre dame... am alergat la celalalt capăt al galeriei. NEGRUZZI, S. I 38. ◊ Expr. A scăpa (ceva) printre degete v. deget. A privi printre gene = a privi cu ochii aproape închiși, de-abia întredeschiși. 2. În intervalul dintre...; între (2). Printre suspine, bătrîna o lămuri. BASSARABESCU, V. 43. ◊ Loc. adv. Printre picături v. picătură. Printre altele v. altul. 3. (În legătură cu o materie compactă) Prin. O beșică-n loc de sticlă e întinsă-n ferăstruie, Printre care trece-o dungă mohorîtă și gălbuie. EMINESCU, O. I 84. E-un miros de tei în crînguri, Dulce-i umbra, de răchiți... Numai luna printre ceață Varsă apelor văpaie. id. ib. 210. Printre această stearpă pădure se zărește cerbul. ODOBESCU, S. III 59. 4. (Rar, precedat de prep. «de») Dintre. Începu a curge de printre încrețiturile hainei sale mărgăritare. ISPIRESCU, L. 40. De l-oi prinde, mă, să știi Că s-a dus de printre vii. TEODORESCU, P. P. 596. – Variante: pintre (SBIERA, P. 6, ALECSANDRI, P. A. 62, RUSSO, S. 42, CONACHI, P. 103), pîntre (CARAGIALE, O. III 27, ALEXANDRESCU, III. 13) prep.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PANTĂ2, pente, s. f. (Înv.) Fîșie îngustă de metal (folosită la ferecatul roților). – Pol. bant (< germ.).
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
PANTĂ s.f. 1. Înclinare, coastă, povîrniș al unui teren, al unei suprafețe; porțiune din traseul unei șosele pe care vehiculele circulă coborînd. 2. (Mat.) Unghi format de o dreaptă cu o orizontală sau cu un plan orizontal; tangentă trigonometrică la acest unghi. [< fr. pente < pendre – a atîrna].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PANTĂ s. f. 1. înclinare, povârniș al unui teren, al unei suprafețe; declivitate. 2. (mat.) unghi format de o dreaptă sau de un plan cu o dreaptă sau cu un plan orizontal. ♦ ~a unei drepte = tangentă trigonometrică a unghiului făcut de o dreaptă cu axa absciselor. (< fr. pente)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
PANTĂ ~e f. 1) Porțiune de teren cu suprafața înclinată; povârniș; coastă; versant. ◊ A aluneca (sau a cădea) pe o ~ a se lăsa atras. 2) fig. Tendință spre viața ușoară și spre rău. 3) mat. Unghi ascuțit format de o dreaptă sau de un plan cu o dreaptă sau cu un plan orizontal; declivitate. 4) Tangentă trigonometrică a acestui unghi. /<fr. pante
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
PATĂ pete f. 1) Loc murdărit cu ceva. ~ de ulei. ~ de vin. 2) Porțiune de altă culoare pe o suprafață. ◊ ~ albă loc necercetat, necunoscut. A căuta (sau a găsi) pete în soare a căuta (sau a găsi) neajunsuri în lucruri perfecte sau acolo unde nu sunt. 3) (la animale sau păsări) Parte a corpului unde părul sau penele sunt de altă culoare. 4) Marcă dezonorantă atribuită cuiva pentru mult timp. ◊ Fără (de)~ (sau pete) nevinovat; neprihănit; curat. [G.-D. petei] /Orig. nec.
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
PRINTRE prep. 1) (exprimă un raport spațial indicând spațiul, locul între mai multe obiecte sau persoane) În spațiul dintre; între. A trece printre coloanele de soldați. 2) (exprimă un raport modal) A râde printre lacrimi. /pre + între
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
pantă f. povârniș, clina unui munte (= fr. pente).
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
pată f. 1. semn ce murdărește: haină plină de pete; 2. semne naturale pe pielea animalelor sau pe penele păsărilor; 3. părți mai întunecoase în soare; 4. fig. defecte într’o operă altmintrelea bună: caută pete în soare; 5. tot ce atinge onoarea, reputațiunea: vieață fără pată. [Probabil redus din peată: cf. rut. PĬATNO, pată].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
printre prep. 1. în mijlocul: printre căruțe; fig. printre mii de pericole; 2. între, în numărul: printre amicii săi; 3. prin (înaintea vorbelor începătoare cu vocale): printr’însul. [Contras din pre și între].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
pántă f., pl. e și pente (sas. pant, bant. V. bantă). Legătură de fer la o poartă saŭ la o fereastră.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*pántă f., pl. e (fr. pente, d. pendre, a atîrna, ca vente, d. vendre, a vinde). Povîrniș, plan înclinat, plaĭ. V. versant.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
pátă și (Munt. est) peátă f., pl. pete [alb. petă, pg. peta], d. vgr. pĭtta = pissa [din *pikia], smoală, păcură [V. păcură]. D. pitta vine pittákion, „emplastru”, adică „smoală orĭ unsoare aplicată pe o bucățică de pînză” și „pitac”, adică „scrisoare îndoită și sigilată cu ceară orĭ cu smoală”. Pe lîngă pittákion, de unde și lat. pĭttácium, se zicea și pettýkion, „petic de cîrpit”, și de aicĭ vine rom. petic și petică. Dim. d. lat. *pĭtta e pĭttula, care la început va fi însemnat „mic strat de smoală”, și de aicĭ rom pătură). Punct saŭ loc murdar pe o suprafață curată saŭ maĭ curată: o pată de cerneală într’o carte, niște pete de grăsime pe haĭnă. Semne naturale pe pelea omuluĭ (maĭ marĭ de cît alunelele saŭ negiĭ) saŭ pe păru cŭadrupedelor saŭ pe penele păsărilor: el are o pată roșie pe obraz, pantera are o mulțime de pete, rîndunica are o pată cărămizie la gușă. Locurĭ întunecate în soare: pete în soare. Fig. Faptă care pătează onoarea: acest cavaler are o vĭață fără pată.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
peátă, V. pată.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
píntre prep. (din pe și între ca dintre din de și între. V. pin, prin). Pin spațiu dintre: a trecut pintre noĭ, (fig.) pintre (saŭ pin) atîtea pericule. Între, pe la: a trăit mult timp pintre străinĭ (saŭ pin străinătate). – În est pînă pe la Bz. se zice pintre, ĭar în colo pîntre. În vechime, pînă pe la 1600, se zicea printre, ceĭa ce azĭ nu se maĭ zice nicăirĭ, deși se scrie.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
príntre, V. pintre.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
pantă s. f., g.-d. art. pantei; pl. pante
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
pată s. f., g.-d. art. petei; pl. pete
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
+printr-acel/acea/acei/acele prep. + adj. pr.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
+printr-acela/acei/aceia/acelea prep. + pr.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
+printr-acest/această/acești/aceste prep. + adj. pr.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
+printr-acesta/aceasta/aceștia/acestea prep. + pr.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
+printr-alt/altă/alți/alte prep. + adj. pr.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
+printr-altul/alta/alții/altele prep. + pr.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
+printr-atât/atâta/atâția/atâtea prep. + pr.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
+printr-atât/atâtă/atâți/atâte prep. + adj. pr.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
+printr-unul/una/unii/unele prep. + pr. corectat(ă)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
printre prep.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
printre prep.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
pantă s. f., g.-d. art. pantei; pl. pante
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
pată s. f., g.-d. art. petei; pl. pete
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
pantă s. f., pl. pante
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
pată s. f., g.-d. art. petei; pl. pete
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
printre prep.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
printre.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
PANTĂ s. (GEOGR.) clină, coastă, coborâș, costișă, muchie, povârniș, pripor, repeziș, scoborâș, versant, (rar) prăvălac, prăvăliș, (înv. și reg.) piază, scapăt, (reg.) pieptan, pieptar, piezișea, povârghie, prăval, prăvălitură, răpăguș, (prin Munt.) aplecuș, (înv.) bair, povârnitură, (fig.) șold. (~ a unui deal.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
PATĂ s. 1. stropitură, (reg.) pătătură, picătură. (O ~ de sânge, de noroi.) 2. (înv.) maculatură, maculă. (~ mare de cerneală pe hârtie.) 3. (prin Ban. și Transilv.) șargă. (Calul are o ~ neagră pe grumaz.) 4. (ANAT.) pată galbenă v. macula lutea.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
PRINTRE prep. 1. între. (Trăiește ~ străini.) 2. din, dintre, între. (Cel mai bun ~ toți.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
PANTĂ s. (GEOGR.) clină, coastă, coborîș, costișă, muchie, povîrniș, pripor, repeziș, scoborîș, versant, (rar) prăvălac, prăvăliș, (înv. și reg.) piază, scapăt, (reg.) pieptan, pieptar, piezișea, povîrghie, prăval, prăvălitură, răpăguș, (prin Munt.) aplecuș, (înv.) bair, povîrnitură, (fig.) șold. (~ a unui deal.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PATĂ s. 1. stropitură, (reg.) pătătură, picătură. (O ~ de sînge, de noroi.) 2. (înv.) maculatură, maculă. (~ mare de cerneală pe hîrtie.) 3. (prin Ban. și Transilv.) șargă. (Calul are o ~ neagră pe grumaz.) 4. (ANAT.) pată galbenă = macula lutea.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PRINTRE prep. 1. între. (Trăiește ~ străini.) 2. din, dintre, între. (Cel mai bun ~ toți.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
pantă (pante), s. f. – Bandă de fier. Săs. pant, e dubletul lui bandă.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
pantă (pante), s. f. – Clină, coastă. Fr. pente.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
PANTĂ. Subst. Pantă, versant, coastă, costișă, costie (reg.), grindiș, clină (pop.), corhană, țurană (reg.), povîrniș, prăvăliș (pop.), răsturniș (reg.), repeziș, repeguș, pripor, țipiș (reg.), tihăraie (pop.), tihârie (pop.); suiș, urcuș; rampă; coborîș; derdeluș, săniuș. Urcare, urcat, suire, suit. Vb. A urca (a sui) o pantă; a se cățăra; a coborî o pantă. Adv. În pantă; în urcuș. V. coborîre, ridicătură de teren, urcare.
- sursa: DAS (1978)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
panță, panțe, s.f. (reg.) veston de pânză cu care se îmbracă minerii.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
INDICATOR DE PANTĂ instrument care indică înclinarea unei aeronave față de un plan orizontal. Indicatoarele de pantă pot fi cu pendul sau cu lichid. Se utilizează indicatorul de pantă longitudinală, care indică unghiul de urcare sau de coborâre a aeronavei, și transversală, care indică înclinarea laterală a avionului. Sin. clinometru sau înclinometru.
PANTĂ DE COBORÂRE/URCARE, unghiul format de o aeronavă în zbor cu orizontala în cazul luării sau pierderii înălțimii de zbor.
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
Panta, -leon v. Pantelimon IV A 1.
- sursa: Onomastic (1963)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MACULA LUTEA (expr. lat. „pată galbenă”) subst. (ANAT.) Mică suprafață ovală situată pe retină, de partea temporală a nervului optic. Centrul ei nu conține vase sangvine, fiind format numai din celule retiniere, aproape exclusiv celulele cu conuri, la acest nivel impresiile retiniere vizuale având maximum de precizie și claritate. Prezintă o colorație gălbuie dată de un pigment galben.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PANTA RHEI (Παυτα ρει) (gr.) totul curge – Formulă prin care a fost transmisă posterității concepția lui Heraclit asupra mișcării, ca schimbare neîncetată a Universului.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PÁNTĂ (< fr.) s. f. 1. Unghi ascuțit sau unghi diedru format de o dreaptă sau de un plan cu o dreaptă ori cu un plan orizontal. ◊ Panta unei drepte = tangenta geometrică a unghiului făcut de dreaptă cu axa absciselor. 2. Porțiune a suprafețelor topografice care face cu planul orizontal un unghi ascuțit, constituind versanții diverselor forme de relief. După unghiul de înclinare se deosebesc: p. line (sub 3°), p. slab înclinate (între 3 și 6°), p. accentuat-înclinate (între 6 și 15°), p. repezi (între 15 și 25°), p. foarte repezi (între 25 și 40°) și p. abrupte (peste 40°). Sin. coastă (2), povârniș. ◊ Loc. În pantă = înclinat, pieziș, abrupt. ♦ Porțiune de cale al cărei plan face un unghi cu planul orizontal.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
a i se pune (cuiva) pata expr. 1. a avea o idee fixă; a urmări cu încăpățînare un scop. 2. a se enerva; a face o criză de furie / de nervi.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
pată, pete s. f. idee fixă, fixație, manie.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
printre picături expr. intermitent
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F17) Surse flexiune: DLRM | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F17) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
pantă, pantesubstantiv feminin
- 1. Porțiune de teren cu suprafața înclinată față de planul orizontal, care formează de obicei versantul unei forme de relief. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: coastă declivitate povârniș pripor
- Vuind subțire motorul trase mașina pe pantă în sus. DUMITRIU, N. 264. DLRLC
- Grupuri de oameni urcă din sat panta pieptișe, care îi aduce deasupra colinei. BOGZA, C. O. 214. DLRLC
- Pe pantele malului... îndrăznea să dea colțul ierbii. C. PETRESCU, Î. II 159. DLRLC
- Facerea drenajului se reduce la săpatul șanțurilor, dîndu-le o pantă de scurgere. I. IONESCU, M. 324. DLRLC
-
- Bică a ieșit... după ce amorțiseși căscînd ochii la toate vitrinele de pe strada în pantă. PAS, Z. I 262. DLRLC
-
- A cădea (sau a aluneca) pe panta... (sau pe o pantă...) = a se lăsa prins, antrenat de... DEX '09 DEX '98
- A cădea (sau a aluneca) pe panta... (sau pe o pantă...) = a se îndrepta către..., a duce către... DEX '09 DEX '98
-
- 2. Unghi ascuțit format de o dreaptă sau de un plan cu dreapta sau cu planul orizontal; tangenta trigonometrică a acestui unghi; înclinare față de orizontală. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: înclinare
- 2.1. Panta unei drepte = tangentă trigonometrică a unghiului făcut de o dreaptă cu axa absciselor. MDN '00
-
- 3. Porțiune dintr-o șosea sau dintr-o linie de cale ferată cu o înclinație aproximativ constantă, cuprinsă între două puncte diferite dintre care al doilea, considerat în sensul creșterii kilometrajului, are cota mai mică. DLRLC DN
etimologie:
- pente DEX '09 DEX '98 DN
pantă, pentesubstantiv feminin
- 1. Fâșie îngustă de metal (folosită mai ales la ferecatul obiectelor de lemn). DLRLC
- Aramă lucrată și nelucrată, numai pente (fîșii). IONESCU, M. 735. DLRLC
- Cînd da cu picioru-n poartă, Zbura cîte-o pantă toată. BIBICESCU, P. P. 300. DLRLC
- Pente pe pente, Mii și sute încuiete (Ghemul). GOROVEI, C. 173. DLRLC
-
etimologie:
- bant (din limba germană). DLRM
pată, petesubstantiv feminin
- 1. Urmă lăsată pe suprafața unui obiect de un corp gras, de o materie colorată, de murdărie etc., suprafață pe care se întinde o astfel de urmă; substanță care a lăsat această urmă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Pleacă iar, lăsînd în urmă Pete negre pe zăpadă. TOPÎRCEANU, B. 72. DLRLC
- Picuri mari de ploaie cădeau necontenit și tot ce era alb purta acum o pată. ANGHEL, PR. 94. DLRLC
- Decît în cartea țării să las o neagră pată. Mai bine cu-al meu sînge s-o văd azi inundată. ALECSANDRI, I. II 178. DLRLC
- Alexandru Lăpușneanul... lăsă o pată de sînge în istoria Moldaviei. NEGRUZZI, S. I 165. DLRLC
- 1.1. Porțiune diferit colorată pe un fond de o culoare mai mult sau mai puțin omogenă. DEX '98 DLRLC
- Nava se depărta făcîndu-se din ce în ce mai mică, o umbră... o pată... un punct... nimic. BART, E. 237. DLRLC
- Nici o pată de nor nu plutea peste seninul albastru și limpede. HOGAȘ, M. N. 170. DLRLC
- E a doua zi de sfîntul Gheorghe. Ceru-i fără pată cît de slabă în tot largu-i, de jur împrejur. CARAGIALE, O. I 368. DLRLC
- Mestecenii și cireșii însemnau pe luncă pete de aur vechi și de aramă. SADOVEANU, F. J. 364. DLRLC
- Spre miazăzi, dincolo de Valea Zăbalii, cad pete de soare pe munții Vrancii. VLAHUȚĂ, O. A. II 94. DLRLC
-
-
- 2. Porțiune pe corpul animalelor sau al păsărilor, unde părul sau penele sunt de altă culoare față de rest. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Graurii noștri cu penele negricioase și presărate cu pete albe sau sure... trăiesc în Europa – din fundul Șvediei pînă în insula Malta – și chiar în Africa. ODOBESCU, S. III 31. DLRLC
- 2.1. Părticică a pielii corpului omenesc sau a animalelor diferit colorată față de rest. DEX '09 DLRLC
- Pe obraz avea pete vinete care se cojeau. DUMITRIU, N. 27. DLRLC
- El văzu că pe obrazul lui din stînga sînt niște pete negre. ISPIRESCU, L. 377. DLRLC
-
-
- 3. Porțiune de nuanță diferită (mai închisă) care se observă cu ochiul liber sau cu telescopul pe discul Soarelui, al Lunii sau al altui corp ceresc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Vezi tu colo, în lună, niște pete? – Le văd. CREANGĂ, O. A. 156. DLRLC
- Eu sînt de cînd pe mîndrul soare Nu erau pete arzătoare, De cînd un purice ușor Purta potcoavă la picior. ALECSANDRI, T. I 392. DLRLC
- A căuta (sau a găsi) pete în Soare = a căuta cu orice preț defecte acolo unde nu sunt, a fi cusurgiu. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Iar cine caută pete, le găsește chiar în soare. HASDEU, R. V. 133. DLRLC
- M-am tot oprit, cum vezi, dinaintea temerii de a nu intra în gura lumii, care găsește pete chiar în soare. GHICA, S. 293. DLRLC
-
-
-
- Despre sora aceasta coanei Leanca nu-i venea la îndemînă să vorbească... fiindcă aruncase o pată asupra familiei. PAS, Z. I 183. DLRLC
- Vor căta vieții tale Să găsească pete multe. EMINESCU, O. I 134. DLRLC
-
etimologie:
- DEX '98 DEX '09
printreprepoziție
- comentariu În legătură cu verbe care arată o stare sau o mișcare, formează împreună cu substantivul care urmează complemente circumstanțiale de loc. DLRLC
- 1. În mijlocul... DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: între
- S-a hotărît să plece-n zori Trei comuniști cu compresorul... E printre ei un doinitor; Îi zice Toader vînătorul. DEȘLIU, M. 10. DLRLC
- 1.1. În spațiul dintre mai multe ființe sau obiecte. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Automobilul străbătu șoseaua printre teii cu frunze de-un verde puternic și umed, în acest sfîrșit de mai cu soare molatec. C. PETRESCU, A. 355. DLRLC
- Printre crengi scînteie stele Farmec dînd cărării strîmte, Și afară doar de ele Nime-n lume nu ne simte. EMINESCU, O. I 209. DLRLC
- Soarele rotund și palid se prevede printre nori. ALECSANDRI, O. 168. DLRLC
- Făcîndu-mi loc printre dame... am alergat la celalalt capăt al galeriei. NEGRUZZI, S. I 38. DLRLC
- A privi printre gene = a privi cu ochii aproape închiși, de-abia întredeschiși. DLRLC
-
-
- 2. În intervalul dintre două etape, două momente ale unei acțiuni, ale unui fenomen etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Printre suspine, bătrîna o lămuri. BASSARABESCU, V. 43. DLRLC
-
- 3. Prin. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: prin
- O beșică-n loc de sticlă e întinsă-n ferăstruie, Printre care trece-o dungă mohorîtă și gălbuie. EMINESCU, O. I 84. DLRLC
- E-un miros de tei în crînguri, Dulce-i umbra, de răchiți... Numai luna printre ceață Varsă apelor văpaie. EMINESCU, O. I 210. DLRLC
- Printre această stearpă pădure se zărește cerbul. ODOBESCU, S. III 59. DLRLC
-
- 4. Dintre. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: dintre
- Începu a curge de printre încrețiturile hainei sale mărgăritare. ISPIRESCU, L. 40. DLRLC
- De l-oi prinde, mă, să știi Că s-a dus de printre vii. TEODORESCU, P. P. 596. DLRLC
-
etimologie:
- Pre + între DEX '09 DEX '98