16 definiții pentru meschinărie

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MESCHINĂRIE, meschinării, s. f. 1. Lipsă de generozitate, de noblețe sufletească, micime (sufletească, de caracter); (mai ales la pl.) atitudine, gest, faptă de om meschin. ♦ Zgârcenie, avariție. 2. Lipsă de importanță, de semnificație; întâmplare, fapt banal. – Din fr. mesquinerie.

MESCHINĂRIE, meschinării, s. f. 1. Lipsă de generozitate, de noblețe sufletească, micime (sufletească, de caracter); (mai ales la pl.) atitudine, gest, faptă de om meschin. ♦ Zgârcenie, avariție. 2. Lipsă de importanță, de semnificație; întâmplare, fapt banal. – Din fr. mesquinerie.

meschinărie sf [At: NEGULICI / Pl: ~ii / E: fr mesquinerie] 1 (Asr) Zgârcenie. 2 Lipsă de generozitate, de noblețe sufletească Si: micime. 3 (Mpl) Faptă lipsită de generozitate, de noblețe sufletească, de om cu preocupări mărunte. 4 Lipsă de importanță, de semnificație. 5 Întâmplare, fapt lipsit de importanță, banal.

MESCHINĂRIE, meschinării, s. f. Fel de a fi, manifestare, gest al omului meschin; lipsă de generozitate; lucru, fapt mărunt, micime de suflet. Mărunte meschinării personale. DUMITRIU, B. F. 87. Ne înveselim cu toții, fiindcă am scăpat de... toate meschinăriile din tîrgul nostru. C. PETRESCU, C. V. 16.

MESCHINĂRIE s.f. 1. Zgîrcenie, micime de suflet; lipsă de generozitate. 2. Faptă de om meschin; lucru mărunt. [Gen. -iei. / < fr. mesquinerie].

MESCHINĂRIE s. f. 1. caracter, atitudine, faptă de om meschin. 2. lipsă de valoare, de semnificație. (< fr. mesquinerie)

MESCHINĂRIE ~i f. 1) Lipsă de generozitate, de noblețe sufletească; micime. 2) Lipsă de importanță. 3) Faptă meschină. /<fr. mesquinerie

meschinărie f. 1. economie prea mare; 2. caracterul celui meschin; 3. lucruri meschine.

*meschinăríe f. (d. meschin, după fr. meschinerie). Economie prea mare. Fig. Lipsă de nobleță, purtare de om meschin.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

meschinărie s. f., art. meschinăria, g.-d. art. meschinăriei; pl. meschinării, art. meschinăriile (desp. -ri-i-)

meschinărie s. f., art. meschinăria, g.-d. art. meschinăriei; pl. meschinării, art. meschinăriile

meschinărie s. f., art. meschinăria, g.-d. art. meschinăriei; pl. meschinării, art. meschinăriile

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

MESCHINĂRIE s. v. avariție, calicenie, calicie, zgârcenie.

MESCHINĂRIE s. (fig.) îngustime, micime. (~ spiritului cuiva.)

MESCHINĂRIE s. (fig.) îngustime, micime. (~ spiritului cuiva.)

meschinărie s. v. AVARIȚIE. CALICENIE. CALICIE. ZGÎRCENIE.

Dicționare neclasificate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

MESCHINĂRIE s. f. 1. (Astăzi rar) Zgîrcenie, avariție. Cf. NEGULICI, PONTBRIANT, D., COSTINESCU, LM. Lipsă de generozitate, de noblețe sufletească, micime, îngustime (de suflet, de caracter). Cf. PONTBRIANT, D., TEODOREANU, L. 230. Se rupe din meschinăria clicilor împopoțonate. CONTEMP. 1 949, nr. 164, 4/2. ♦ (Mai ales la pl.) Faptă lipsită de generozitate, de noblețe sufletească, faptă de om cu preocupări mărunte. Începe să urzească pe subt ascuns tot felul de intrigi și meschinării. VLAHUȚĂ, ap. CADE. 3. Lipsă de importanță, de semnificație. Meschinăria unei vieți parazitare, ♦ Întîmplare, fapt lipsit de importanță, banal. Ne înveselim cu toții fiindcă am scăpat. . . de „Hai la gază, gazăăă”, de cățelușa lui madam Știubei. . . și de toate meschinăriile din tîrgul nostru. C. PETRESCU, V. 16. – Pl.: meschinării.

Intrare: meschinărie
meschinărie substantiv feminin
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • meschinărie
  • meschinăria
plural
  • meschinării
  • meschinăriile
genitiv-dativ singular
  • meschinării
  • meschinăriei
plural
  • meschinării
  • meschinăriilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

meschinărie, meschinăriisubstantiv feminin

  • 1. Lipsă de generozitate, de noblețe sufletească, micime (sufletească, de caracter); (mai ales la plural) atitudine, gest, faptă de om meschin. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: micime
    • format_quote Mărunte meschinării personale. DUMITRIU, B. F. 87. DLRLC
    • format_quote Ne înveselim cu toții, fiindcă am scăpat de... toate meschinăriile din tîrgul nostru. C. PETRESCU, C. V. 16. DLRLC
  • 2. Lipsă de importanță, de semnificație; întâmplare, fapt banal. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.