2 intrări
21 de definiții
din care- explicative (14)
- morfologice (3)
- relaționale (4)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ÎNGROZIT, -Ă, îngroziți, -te, adj. Cuprins de groază; înspăimântat, înfricoșat. ♦ (Înv.) Îngrozitor. – V. îngrozi.
ÎNGROZIT, -Ă, îngroziți, -te, adj. Cuprins de groază; înspăimântat, înfricoșat. ♦ (Înv.) Îngrozitor. – V. îngrozi.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
îngrozit2, ~ă a [At: CONACHI, P. 269 / V: (pop) ~zat / Pl: ~iți, ~e / E: îngrozi] 1 Adus în stare de groază. 2 Cuprins de groază. 3 Amenințat. 4 (Înv) Îngrozitor (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
îngrozit1 sn [At: ALECSANDRI, P. P. 183 / Pl: (nob) ~uri / E: îngrozi] 1-2 Îngrozire (1-2). 3 Amenințare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNGROZIT, -Ă, îngroziți, -te, adj. 1. Cuprins de groază, înspăimîntat, înfricoșat. Copiii fugeau îngroziți în casă cînd zăreau de departe trăsura și călăreții pe șosea. DUMITRIU, N. 122. Convoaiele se răsuciră îngrozite. CAMILAR, N. I 92. Am privit spre mama îngroziți. SAHIA, N. 60. ◊ Fig. Căsuța lui moș Duță parcă mă privi deodată îngrozită, cînd soarele fu înghițit de nouri și ferestrele se întunecară. SADOVEANU, O. VI 513. 2. (Învechit, rar) Îngrozitor. Hamza fu înțăpat pe cel mai gros Și mai nalt copac, Grecul mai gios. Crudă poruncă, moarte îngrozită! BUDAI-DELEANU, Ț. 172.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ÎNGROZI, îngrozesc, vb. IV. Tranz. și refl. A produce sau a simți spaimă, groază; a (se) înspăimânta, a (se) înfricoșa. – În + groază.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNGROZI, îngrozesc, vb. IV. Tranz. și refl. A produce sau a simți spaimă, groază; a (se) înspăimânta, a (se) înfricoșa. – În + groază.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
înglozi v vz îngrozi
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
îngrozat, ~ă a vz îngrozit
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
îngrozi [At: COD. VOR. 120/13 / V: (înv) ~glo~, ~zî / Pzi: ~zesc / E: în- + groază] 1-2 vtr (A produce cuiva sau) a simți spaimă, groază Si: a (se) înfricoșa, a (se) înspăimânta, a (se) speria. 3 vt (Înv) A amenința.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
îngrozî v vz îngrozi
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNGROZI, îngrozesc, vb. IV. Refl. A se înspăimînta, a se înfricoșa. Mă îngrozesc de moarte. BARANGA, V. A. 10. Ei se îngroziseră de la o vreme de-atîtea cheltuiele. SBIERA, P. 139. Cum văzu pe balaor că vine cu o falcă în cer și cu alta în pămînt drept spre el, în loc d-a se îngrozi... se repezi la dînsul și cu o lovitură de paloș îi reteză capul. POPESCU, B. II 18. ◊ (Cu complement intern) Ștefan-vodă d-auzea, De groază se îngrozea. TEODORESCU, P. P. 503. ♦ Tranz. A speria pe cineva, a băga groaza în cineva. M-am speriat degeaba. Vezi, cum te îngrozește un lucru de nimica! MIRONESCU, S. A. 103. Pe Gheorghe îl îngrozi figura amicului său. VLAHUȚĂ, O. A. I 129. Suleiman... îngrozise creștinătatea cu armele sale. NEGRUZZI, S. I 201.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A ÎNGROZI ~esc tranz. A face să se îngrozească. /în + groază
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A SE ÎNGROZI mă ~esc intranz. A fi cuprins de groază; a se înspăimânta tare. /în + groază
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
îngrozì v. 1. a insufla groază, a înspăimânta; 2. a se speria tare.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
îngrozésc v. tr. (d. groază saŭ vsl. groziti, a amenința). Inspir groază, înspăimînt. V. refl. Simt groază, mă înspăimînt.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
îngrozi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. îngrozesc, 3 sg. îngrozește, imperf. 1 îngrozeam; conj. prez. 1 sg. să îngrozesc, 3 să îngrozească
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
îngrozi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. îngrozesc, imperf. 3 sg. îngrozea; conj. prez. 3 să îngrozească
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
îngrozi vb., ind. prez.1 sg. și 3 pl. îngrozesc, imperf. 3 sg. îngrozea; conj. prez. 3 sg. și pl. îngrozească
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ÎNGROZIT adj. cutremurat, încrâncenat, înfiorat, înfricoșat, înspăimântat, zguduit, (înv. și pop.) spăimântat, (reg.) înfricat, (înv.) spăimat. (A rămas ~ la vederea...)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ÎNGROZIT adj. cutremurat, încrîncenat, înfiorat, înfricoșat, înspăimîntat, zguduit, (înv. și pop.) spăimîntat, (reg.) înfricat, (înv.) spăimat. (A rămas ~ la vederea...)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ÎNGROZI vb. a se cutremura, a se încrâncena, a se înfiora, a se înfricoșa, a se înspăimânta, a tremura, a se zgudui, (înv. și pop.) a se spăimânta, (înv. și reg.) a se spăima, (reg.) a se înfrica, a se scârbi, (înv.) a se mira, (înv., în Mold.) a se oțărî, (reg. fig.) a se teși, (înv. fig.) a se încreți. (S-a ~ la auzul acestei vești.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ÎNGROZI vb. a se cutremura, a se încrîncena, a se înfiora, a se înfricoșa, a se înspăimînta, a tremura, a se zgudui, (înv. și pop.) a se spăimînta, (înv. și reg.) a se spăima, (reg.) a se înfrica, a se scîrbi, (înv.) a se mira, (înv., în Mold.) a se oțărî, (reg. fig.) a se teși, (înv. fig.) a se încreți. (S-a ~ la auzul acestei vești.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
verb (VT401) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
îngrozit, îngrozităadjectiv
- 1. Cuprins de groază. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: înfricoșat înspăimântat
- Copiii fugeau îngroziți în casă cînd zăreau de departe trăsura și călăreții pe șosea. DUMITRIU, N. 122. DLRLC
- Convoaiele se răsuciră îngrozite. CAMILAR, N. I 92. DLRLC
- Am privit spre mama îngroziți. SAHIA, N. 60. DLRLC
- Căsuța lui moș Duță parcă mă privi deodată îngrozită, cînd soarele fu înghițit de nouri și ferestrele se întunecară. SADOVEANU, O. VI 513. DLRLC
- 1.1. Îngrozitor. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: îngrozitor
- Hamza fu înțăpat pe cel mai gros Și mai nalt copac, Grecul mai gios. Crudă poruncă, moarte îngrozită! BUDAI-DELEANU, Ț. 172. DLRLC
-
-
etimologie:
- îngrozi DEX '09 DEX '98
îngrozi, îngrozescverb
- 1. A produce sau a simți spaimă, groază; a (se) înspăimânta, a (se) înfricoșa. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: speria înfricoșa înspăimânta
- Mă îngrozesc de moarte. BARANGA, V. A. 10. DLRLC
- Ei se îngroziseră de la o vreme de-atîtea cheltuiele. SBIERA, P. 139. DLRLC
- Cum văzu pe balaor că vine cu o falcă în cer și cu alta în pămînt drept spre el, în loc d-a se îngrozi... se repezi la dînsul și cu o lovitură de paloș îi reteză capul. POPESCU, B. II 18. DLRLC
- Ștefan-vodă d-auzea, De groază se îngrozea. TEODORESCU, P. P. 503. DLRLC
- M-am speriat degeaba. Vezi, cum te îngrozește un lucru de nimica! MIRONESCU, S. A. 103. DLRLC
- Pe Gheorghe îl îngrozi figura amicului său. VLAHUȚĂ, O. A. I 129. DLRLC
- Suleiman... îngrozise creștinătatea cu armele sale. NEGRUZZI, S. I 201. DLRLC
-
etimologie:
- În + groază DEX '09 DEX '98