GUVERNANT, -Ă, guvernanți, -te, adj., s. m., s. f. 1. Adj. (Persoană) care guvernează. 2. S. f. Femeie angajată pentru creșterea și educarea în familie a copiilor (mai ales pentru învățarea unei limbi străine). – Din fr. gouvernant.

guvernant, ~ă [At: GORJAN, H. IV, 17 / Pl: ~nți, ~e / E: fr gouvernant] 1 sm (Înv) Guvernor. 2 smp, a (Mpl) (Persoană) care guvernează. 3 sf (Înv) Persoană angajată pentru creșterea și educarea în familie a copiilor.

GUVERNANT, -Ă, guvernanți, -te, adj., s. f. 1. Adj. (Adesea substantivat, m. pl.) Care guvernează. 2. S. f. Femeie angajată pentru creșterea și educarea în familie a copiilor (mai ales pentru învățarea unei limbi străine). – Din fr. gouvernant.

GUVERNANT, -Ă, guvernanți, -te, adj. Care guvernează.

GUVERNANTĂ, guvernante, s. f. (Franțuzism) Persoană (de obicei de naționalitate străină) angajată pentru supravegherea, creșterea și educarea în familie a copiilor. Înainte de plecare, una din guvernantele franceze cîntă la pian. V. ROM. octombrie 1953, 144. Nu ținea servitoare și nici guvernantă. PAS, Z. I 284.

GUVERNANT, -Ă adj., s.m. (adesea la pl.) (Cel) care guvernează. [Cf. fr. gouvernant].

GUVERNANTĂ s.f. Persoană angajată pentru supravegherea și educarea unui copil. [< fr. gouvernante].

GUVERNANT, -Ă adj., s. m. (cel) care guvernează. (< fr. gouvernant)

GUVERNANTĂ s. f. persoană angajată pentru supravegherea și educarea copiilor. (< fr. gouvernante)

GUVERNANT ~tă (~ți, ~te) și substantival Care guvernează; aflat în conducere. /<fr. gouvernant

GUVERNANTĂ ~e f. Femeie angajată într-o familie pentru a educa, a instrui și a crește copiii. /<fr. gouvernante

guvernant a. care guvernă. ║ m. pl. cei ce au puterea în mână.

guvernantă f. femeie însărcinată cu creșterea unui copil.

*guvernánt, -ă adj. (fr. gouvernant). Care guvernează: partidu guvernant. M. pl. Aceĭ care guvernează un stat. S. f. Dadacă, îngrijitoare de copiĭ maĭ marĭ. V. companie.

guvernant² s. m., pl. guvernanți

guvernant¹ (rar) adj. m., pl. guvernanți; f. guvernantă, pl. guvernante

guvernantă (înv.) s. f., g.-d. art. guvernantei; pl. guvernante

+guvernanță s. f., g.-d. art. guvernanței (bună guvernanță)

guvernant¹ (rar) adj. m., pl. guvernanți; f. guvernantă, pl. guvernante

guvernantă s. f., g.-d. art. guvernantei; pl. guvernante

guvernant adj. m., pl. guvernanți; f. sg. guvernantă, pl. guvernante

guvernantă s. f., pl. guvernante

GUVERNANT s., adj. cârmuitor, conducător. (Forțele ~.)

GUVERNANTĂ s. șvester, (rar) tetă, (înv.) madamă. (~ la copii.)

GUVERNANT s., adj. (POLITICĂ) cîrmuitor, conducător. (Forțele ~.)

GUVERNANTĂ s. șvester, (rar) tetă, (înv.) madamă. (~ la copii.)