GHERILĂ, gherile, s. f. Denumire dată războiului de partizani în Spania și în țările Americii Latine; p. ext. mică trupă de partizani. [Var.: guerilă s. f.] – Din fr. guérilla, sp. guerrilla.

gherilă sf [At: DN³ / V: guerilă / Pl: ~le / E: fr guérilla, sp guerrilla] 1 Război al partizanilor din Spania și țările Americii Latine. 2 (Pex) Trupă de partizani.

GHERILĂ s. f. Denumire dată războiului de partizani în Spania și în țările Americii Latine; p. ext. mică trupă de partizani. [Var.: guerilă s. f.] – Din fr. guérilla, sp. guerrilla.

GHERILĂ s.f. Război de hărțuială sau luptă de ambuscadă dusă de partizani sau de trupe regulate. [Var. guerilă s.f. / < fr. guérilla, sp. guerrilla].

GHERILĂ s. f. război de răfuială sau luptă de ambuscadă dusă de partizani ori de trupe regulate. (< fr. guérilla, sp. guerrilla)

gherilă s. f. în război, conflict de gherilă Război de hărțuială dus de partizani ◊ „Mercenari specializați în conflicte de gherilă” ◊ „22” 47/95 p. 3; v. și Ev.z. 30 XI 96 p. 1; v. și Hezbollah (1992) (din fr. guérilla, sp. guerrilla; DEX, DN3)

GHERILĂ f. 1) Război purtat de partizani. 2) Grupă mică de partizani sau trupe regulate care duc un asemenea război. [G.-D. gherilei] /<sp. guerrilla, fr. guérilla

*gherílă f., pl. e (fr. guerrilla, d. sp. guerrilla, dim. d. guerra, războĭ). Hărțuĭală, războĭ numaĭ între trupe micĭ.

guerilă sf vz gherilă

GUERILĂ s.f. v. gherilă.

gherilă s. f., g.-d. art. gherilei; pl. gherile

gherilă s. f., g.-d. art. gherilei; pl. gherile

gherilă s. f., g.-d. art. gherilei