opțiuni
  • info

20 de definiții pentru gâgâi

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

GÂGÂI, pers. 3 gâgâie, vb. IV. Intranz. (Despre gâște sau rațe) A scoate strigăte caracteristice speciei. – Formație onomatopeică. Cf. ga[ga].

GÂGÂI, pers. 3 gâgâie, vb. IV. Intranz. (Despre gâște sau rațe) A scoate strigăte caracteristice speciei. – Formație onomatopeică. Cf. ga[ga].

gâgâi [At: CONTEMPORANUL II, 145 / V: găgăi, gărăi, ~găi, gârgăi, gugăi[1] / Pzi: 3 gâgâie[2] / E: fo cf ga! ga!] 1 vi (D. gâște sau rațe) A scoate strigăte caracteristice speciei. 2 vt (Fig) A se bâlbâi (din cauza nesiguranței sau a neștiinței). corectat(ă)

  1. În original, ultima var. fără accent — LauraGellner
  2. În original, greșit cu 2 accente — LauraGellner

A GÂGÂI pers. 3 gâgâie intranz. (despre gâște) A scoate sunete prelungi și repetate, caracteristice speciei; a face „ga-ga-ga”. [Var. găgăi] /Onomat.

găgăi v vz gâgâi

gărăi vi, vr vz gâgâi

gâgăi vi, vr vz gâgâi

gârgăi[1] vi vz gâgâi corectat(ă)

  1. În original lipsește accentul — LauraGellner

gârgâi2 vi vz gâgâi

gugăi1 v vz gâgâi

ogăgăi[1] v vz gâgâi

  1. Variantă neconsemnată în definiția principală — LauraGellner

GĂGĂI vb. IV v. gîgîi.

GÎGÎI, pers. 3 gîgîie, vb. IV. Intranz. (Despre gîște și alte păsări asemănătoare) A scoate sunetul ga-ga-ga. Gîgîie o pasăre sălbatică, ciudată, de baltă. STANCU, D. 190. Și gîști și rațe speriate, Fug, gîgîie și măcăiesc. La TDRG. ◊ Fig. (Depreciativ, despre femei; atestat în forma găgăi) Ce-ați spus? a țipat împăratul, binevoind a sălta în picioare din jilț. Nu găgăiți toate o dată. SADOVEANU, D. P. 128. – Variantă: găgăi vb. IV.

găgăì v. 1. a strigà ca gâștele; 2. a vorbi îngăimat. [Onomatopee].

gărăì v. 1. a găgăì (de gâște); 2. a da sunet confuz (despre intestine): îmi gărăiau mațele de foame CR.; fig. gărăia din gură ca dintrun cimpoiu CR. [Onomatopee (v. găr!)]. V. cărăì.

gîgîĭ, a -í v. intr. (rudă cu rus. gágatĭ, rut. gégati, bg. gygny, id.; ung. gögyógni, a gîgîi, gagyogni, a dîrdîi, a flecări. V. gîngav). Strig ca gîștele. Vorbesc încurcat oprind sunetele’n gît, gîngăvesc.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

gâgâi (a ~) vb., ind. prez. 3 gâgâie, imperf. 3 pl. gâgâiau; conj. prez. 3 să gâgâie

!gâgâi (a ~) vb., ind. prez. 3 gâgâie, imperf. 3 sg. gâgâia; conj. prez. 3 să gâgâie

gâgâi/găgăi vb., ind. și conj. prez. 3 sg. și pl. gâgâie/găgăie, imperf. 3 sg. gâgâia/găgăia

găgăi v. gâgâi

gâgâesc, -gâe 3, -gâiam 1 imp.

Intrare: gâgâi
verb (V343)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • gâgâi
  • gâgâire
  • gâgâit
  • gâgâitu‑
  • gâgâind
  • gâgâindu‑
 singular plural
— —
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) — — — — —
a II-a (tu) — — — — —
a III-a (el, ea)
  • gâgâie
 (să)
  • gâgâie
  • gâgâia
  • gâgâi
  • gâgâise
plural I (noi) — — — — —
a II-a (voi) — — — — —
a III-a (ei, ele)
  • gâgâie
 (să)
  • gâgâie
  • gâgâiau
  • gâgâiră
  • gâgâiseră
verb (V343)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • găgăi
  • găgăire
  • găgăit
  • găgăitu‑
  • găgăind
  • găgăindu‑
 singular plural
— —
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) — — — — —
a II-a (tu) — — — — —
a III-a (el, ea)
  • găgăie
 (să)
  • găgăie
  • găgăia
  • găgăi
  • găgăise
plural I (noi) — — — — —
a II-a (voi) — — — — —
a III-a (ei, ele)
  • găgăie
 (să)
  • găgăie
  • găgăiau
  • găgăiră
  • găgăiseră
ogăgăi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
gărăi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
gâgăi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
gârgăi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
gugăi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

gâgâiverb

  • 1. (Despre gâște sau rațe) A scoate strigăte caracteristice speciei. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Gîgîie o pasăre sălbatică, ciudată, de baltă. STANCU, D. 190. DLRLC
    • format_quote Și gîști și rațe speriate, Fug, gîgîie și măcăiesc. La TDRG. DLRLC
    • format_quote figurat depreciativ (Despre femei) Ce-ați spus? a țipat împăratul, binevoind a sălta în picioare din jilț. Nu găgăiți toate o dată. SADOVEANU, D. P. 128. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.