2 intrări
12 definiții
din care- explicative (8)
- morfologice (3)
- relaționale (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CRESCĂTOR, -OARE, crescători, -oare, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care crește. 2. S. m. și f. Persoană, întreprindere sau gospodărie care se ocupă cu creșterea animalelor. ♦ (Rar) Părinte adoptiv. – Crește + suf. -ător.
CRESCĂTOR, -OARE, crescători, -oare, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care crește. 2. S. m. și f. Persoană, întreprindere sau gospodărie care se ocupă cu creșterea animalelor. ♦ (Rar) Părinte adoptiv. – Crește + suf. -ător.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
crescător, ~oare [At: ȚICHINDEAL, F. 19/15 / Pl: ~i, ~oare / E: crește + -(ă)tor] 1 a (Mat; îoc descrescător) Care crește. 2-3 smf, a (Înv) (Persoană) care se ocupă de creșterea și educarea copiilor. 4-5 smf, a (Persoană) care se ocupă cu creșterea animalelor. 6 smf (Îvr) Părinte adoptiv.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CRESCĂTOR2, -OARE, crescători, -oare, s. m. și f. (Urmat de determinări introduse prin prep. «de») Persoană (mai rar întreprindere sau gospodărie) care se ocupă cu creșterea animalelor. Printre măsurile inițiate de partid și guvern se prevede acordarea unui puternic sprijin gospodăriilor colective și întovărășirilor agricole ca acestea să devină mari crescătoare de vite. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2755. ◊ (Adjectival) În regiunile în care creșterea vitelor constituie ocupația principală a țărănimii muncitoare, organele de partid și de stat trebuie să sprijine crearea de întovărășiri de creștere a vitelor și de gospodării colective, crescătoare de animale. GHEORGHIU-DEJ, GOSP. AGR. 56. ♦ (Rar) Cel care crește un copil străin; părinte adoptiv. Și îndată au și fost de față părinții împărătesei lui și- crescătorii săi, baba și moșneagul. CREANGĂ, P. 102.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CRESCĂTOR1, -OARE, crescători, -oare, adj. Care crește. Numere crescătoare.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CRESCĂTOR1 ~oare (~ori, ~oare) m. și f. Persoană, întreprindere sau gospodărie care se ocupă cu creșterea animalelor. ~ de porci. /a crește + suf. ~ător
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
CRESCĂTOR2 ~oare (~ori, ~oare) Care crește. Numere ~oare. /a crește + suf. ~ător
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
crescător a. și m, care crește sau dă creștere: părinții împărătesei și crescătorii săi CR.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
crescător-îngrijitor, -toare s. m. f. Persoană calificată în creșterea și îngrijirea animalelor ◊ „Printre proaspeții absolvenți ai cursurilor de un an se numără și câteva femei: 14 (dintr-un total de 45) s-au calificat în meseria de crescător-îngrijitor de porcine, 9 (din 26) în aceea de crescător-îngrijitor de taurine, 75 la sută din absolvenții cursurilor pentru lucrătorii din complexele de vaci și păsări au fost femei.” Sc. 15 IV 77 p. 3 (din crescător + îngrijitor)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizată de Editura Logos
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
crescător adj. m., s. m., pl. crescători; adj. f., s. f. sg. și pl. crescătoare
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
crescător adj. m., s. m., pl. crescători; adj. f., s. f. sg. și pl. crescătoare
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
crescător adj. m., s. m., pl. crescători; f. sg. și pl. crescătoare
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
Crescător ≠ descrescător
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
adjectiv (A66) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
crescător, crescătoareadjectiv
- 1. Care crește. DEX '09 DEX '98 DLRLCantonime: descrescător
- Numere crescătoare. DLRLC
-
etimologie:
- Crește + sufix -ător. DEX '98 DEX '09
crescător, crescătorisubstantiv masculin crescătoare, crescătoaresubstantiv feminin
- 1. Persoană, întreprindere sau gospodărie care se ocupă cu creșterea animalelor. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Printre măsurile inițiate de partid și guvern se prevede acordarea unui puternic sprijin gospodăriilor colective și întovărășirilor agricole ca acestea să devină mari crescătoare de vite. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2755. DLRLC
- În regiunile în care creșterea vitelor constituie ocupația principală a țărănimii muncitoare, organele de partid și de stat trebuie să sprijine crearea de întovărășiri de creștere a vitelor și de gospodării colective, crescătoare de animale. GHEORGHIU-DEJ, GOSP. AGR. 56. DLRLC
- 1.1. Părinte adoptiv. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Și îndată au și fost de față părinții împărătesei lui și crescătorii săi, baba și moșneagul. CREANGĂ, P. 102. DLRLC
-
-
etimologie:
- Crește + sufix -ător. DEX '98 DEX '09