CONTRAPARTIDĂ s. f. Dublură a unui cont, a unui registru, ținută pentru verificare. – Cf. fr. contrepartie.

contrapartidă sf [At: DA / Pl: ~de / E: contra³ + partidă după fr contre-partie] 1 (Cmr) Registru care servește la verificarea altuia. 2 (La jocul de cărți) Partidă nouă, jucată de către cineva cu aceiași parteneri, pentru a-și lua revanșa.

CONTRAPARTIDĂ, contrapartide, s. f. Dublură a unui cont, a unui registru, ținută pentru verificare. – Cf. fr. contrepartie.

CONTRAPARTIDĂ s.f. Dublura unui registru, ținută pentru verificare. [Cf. fr. contre-partie].

CONTRAPARTIDĂ s. f. dublură a unui registru, ținută pentru verificare. (după fr. contrepartie)

contrapartidă s. f. Element care se opune altuia, stabilind echilibrul ◊ „Cu ce contrapartidă, cronica oficială a vizitei nu ne spune.” R.l. 20 X 93 p. 16. ◊ „În contrapartidă cu proiectul [...] convenit cu un partener străin restaurator, sătenii din Secăria-Comarnic, jud. Prahova, oferă [...]” Ad. 25 XI 93 p. 2. ◊ „În contrapartidă, din țară, la reușita simpozionului și-au adus contribuția I.M., M.C. etc.” Curierul rom. 6/95 p. 7 (cf. fr. contrepartie; DEX, DN3 – alt sens)

CONTRAPARTIDĂ ~e f. (în contabilitate) Exemplarul al doilea al unui registru sau al unui cont, folosit pentru verificare. /<fr. contrepartie

contrapartidă f. 1. exemplarul dublu al unui registru ce servă de verificare; 2. proiect, sistemă contrară; 3. parte de muzică opusă alteia.

*contrapartídă f. (fr. contre-partie). Muz. Partidă opusă alteĭa. Com. Exemplar duplu al unuĭ registru ca să verificĭ alt registru. A susținea contrapartida, a lucra contra altuĭa.

contrapartidă s. f., g.-d. art. contrapartidei

!contrapartidă s. f., g.-d. art. contrapartidei

contrapartidă s. f. → partidă