22 de definiții pentru beretă

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BERETĂ, berete, s. f. Șapcă marinărească fără cozoroc; p. ext. bască. [Var.: (rar) beret s. n.] – Din fr. béret.

bere sf [At: CARAGIALE, M. 124 / V: ~ret sn / Pl: ~te / E: fr béret] 1 Șapcă marinărească fără cozoroc. 2 (Pex) Bască.

bere s.f. Șapcă moale, fără cozoroc, pe care o poartă mai ales marinarii; ext. bască. ◊ Beret goliardic v. goliardic. • pl. -e. și beret s.n. /<fr. béret, it. berretta.

*BERE (pl. -ete) sf. 🎩 Un fel de șapcă fără cozoroc pe care o poartă copiii, marinarii, etc. (🖼 451): mam’-mare așază frumușel bereta lui Goe (CAR.) [fr. béret].

BERETĂ, berete, s. f. Șapcă marinărească fără cozoroc; p. ext. bască. [Var.: (rar) beret s. m.] – Din fr. béret.

BERETĂ, berete, s. f. Un fel de șapcă moale, fără cozoroc, pe care o poartă mai ales marinarii. E o femeie... își spuse Măgură, abia zărindu-i părul lung revărsat deodată de sub bereta căzută. CAMILAR, N. I 74. – Variantă: (învechit) beret (CARAGIALE, M. 124) s. n.

BERETĂ, berete, s. f. 1. Șapcă moale, fără cozoroc (purtată de marinari). 2. Bască. [Var.: (înv.) beret s. n.] – Fr. béret.

BERE s.f. 1. Acoperămînt de cap, moale, rotund și plat, fără cozoroc, pe care îl poartă mai ales marinarii. 2. Bască. [Var. beret s.n. / < fr. béret, it. berretta].

BERE s. f. șapcă moale, fără cozoroc; bască. (< fr. béret, it. berretta)

BERETĂ ~e f. Acoperământ pentru cap, confecționat dintr-un material moale, de obicei din lână, având formă rotundă și plată, cu marginile îndoite înăuntru; bască. /<fr. béret

beretă f. șapcă studențească rotundă și lată (= fr. béret).

*berétă f. pl. e (fr. berét și berret, pv. berret, it. berretta, care vine d. lat. bĭrus, roș. V. baretă 1). Șapcă moale fără cozoroc, cum poartă corăbieriĭ din Mediterana și marea Neagră pînă la Dunăre, soldațiĭ din marina militară, țăraniĭ din Pirineĭ ș.a. După războĭu mondial, o poartă tinerimea și e redusă uneori la o simplă tichie. De la 1932 o poartă și soldații de uscat. V. bască 2.

BERET s. n. v. beretă.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

bere s. f., g.-d. art. beretei; pl. berete

bere s. f., g.-d. art. beretei; pl. berete

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

beretă (berete), s. f. – Bască. Fr. béret.

Intrare: beretă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bere
  • bereta
plural
  • berete
  • beretele
genitiv-dativ singular
  • berete
  • beretei
plural
  • berete
  • beretelor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • beret
  • beretul
  • beretu‑
plural
  • berete
  • beretele
genitiv-dativ singular
  • beret
  • beretului
plural
  • berete
  • beretelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bere, beretesubstantiv feminin

  • 1. Șapcă marinărească fără cozoroc. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote E o femeie... își spuse Măgură, abia zărindu-i părul lung revărsat deodată de sub bereta căzută. CAMILAR, N. I 74. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.