6 intrări

48 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BÂZÂI, bâzâi, vb. IV. 1. Intranz. (Despre insectele care zboară) A produce în zbor sunete caracteristice; a zumzăi, a zâzâi, a zumbăi. 2. Intranz. (Mai ales despre copii; fam.) A plânge, a scânci. 3. Tranz. (Fam.) A sâcâi, a cicăli; a bârfi. – Bâz + suf. -âi.

BÂZÂIT s. n. Bâzâială. – V. bâzâi.

BÂZÂIT s. n. Bâzâială. – V. bâzâi.

bâzâi [At: (a. 1817) IORGA, S. D. XII, 206 / V: băzăi, băzii, ~zăi, bonzăi / Pzi: bâzâi, ~iesc / E: bâz + -âi] 1 vi (D. insecte care zboară) A produce un zgomot caracteristic zborului Si: zumzăi, a zâzâi, a zumbăi, a zuzăi, a zbârnâi, (înv) a bombăni, a vâjâi. 2 vi (Gmț) A ține isonul la o cântare. 3 vi (Fig; d. oameni) A-și exprima nemulțumirea prin murmur Si: a cârti, a bombăni, (înv) a murmura. 4 vi (Fam; ml d. copii) A plânge (încet, tărăgănat și mult). 5 vt (Fam) A sâcâi. 6 vt A bârfi. 7 vi (Rar; nob; îe) A ~ cu vătraiul (în foc) A răscoli cărbunii.

bâzâit2, ~ă a [At: COMAN, GL. / Pl: ~iți, ~e / E: bâzâi] 1 Cicălit2. 2 (D. copii) Care se smiorcăie tot timpul. 3 (Reg; fig) Mânios. 4 (Reg; fig) Supărăcios.

bâzâit1 sn [At: EMINESCU, P. 195 / Pl: ~uri / E: bâzâi] 1 Zgomot caracteristic făcut de unele insecte în timpul zborului. 2 (Gmț) Ison. 3 Cârtire. 4 Plâns prelungit și tărăgănat al copiilor. 5 Sâcâire. 6 Bârfă.

bîzîi vb. IV. 1 intr. (despre insectele care zboară) A produce zgomotul caracteristic zborului; a zumzăi. Țînțarii bîzîiau mărunt la urechile noastre (CE. PETR.). ◊ Ext. Telefonul bîzîie cam tare cînd ridic receptorul. ◊ Fig. Gloanțele bîzîiau rătăcind (SADOV.). ♦ (glum.) A ține isonul la o cîntare. Duminecile bîzîiam la strană (CR.). 2 intr. (despre oameni) A-și arăta nemulțumirea; a cîrti. Atunci s-a dat de gol afacerea și a prins a bîzîi satul (SADOV.). 3 intr. (mai ales despre copii; fam.) A plînge, a scînci. Ce... bîzîi, mă, că te-am atins? (PAS). 4 tr. (fam.) A sîcîi, a cicăli; a bîrfi. Ce mă tot bîzîi? • prez.ind. bîzîi. și (reg.) bînzăi vb. IV. /bîz + -îi.

bîzîit s.n. Bîzîială; zumzet. Dar ce zgomot se aude? Bîzîit ca de albine? (EMIN.). • pl. -uri /v. bîzîi.

BÂZÂI, bâzâi, vb. IV. 1. Intranz. (Despre insectele care zboară) A produce zgomotul caracteristic zborului; a zumzăi, a zâzâi, a zumbăi. 2. Intranz. (Mai ales despre copii; fam.) A plânge, a scânci. 3. Tranz. (Fam.) A sâcâi, a cicăli; a bârfi. – Bâz + suf. -âi.

BÎZÎI, (rar) bîzîi, vb. IV. 1. Intranz. (Despre insecte, mai ales despre muște și albine) A produce (cu bătaia aripilor în zbor) un zumzet caracteristic; a zumzăi, a zuzăi. ◊ V. zbîrnîi, țîrîi. În văzduh... zburau bîzîind subțire... țînțarii cu miile. DUMITRIU, N. 229. Ațipesc și le bîzîie pe la urechi cele din urmă muscuțe ale anului. SADOVEANU, P. M. 82. Țînțarii bîzîiau mărunt la urechile noastre. C. PETRESCU, S. 220. ◊ (Metaforic, despre vînt) Bîzîia în ciulinii prăvălișului, ușurel, băltărețul. SADOVEANU, P. M. 37. ◊ Fig. Sutele de ghiulele vîjîiau prin fumegarea deasă, gloanțele bîzîiau rătăcind. SADOVEANU, O. VI 34. ♦ (În glumă) A ține isonul la o cîntare. Duminecile bîzîiam la strană. CREANGĂ, A. 9. 2. Intranz. (Despre oameni) A-și arăta nemulțumirea murmurînd; a cîrti. V. bombăni. Atunci s-a dat de gol afacerea și a prins a bîzii satul. SADOVEANU, M. C. 156. 3. Intranz. (Mai ales despre copii) A plînge forțat, cu glas tărăgănat, fără lacrimi; a se sili să plîngă; a scînci, a se miorcăi, a se sclifosi. Bîzîi ca un mucos... Nici comanda unei companii n-ai pv.iut s-o preiei, deși aveai ordin în regulă. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 161, 9/3. Ce... bîzîi, mă, că te-am atins? PAS, Z. I 259. 4. Tranz. A sîcîi, a necăji (cu insistențele), a cicăli. Nu mă mai bîzîi atîta! – Variantă: bîzăi (DAN, U. 145) vb. IV.

BÎZÎIT s. n. Zumzet (de albine, de muște etc.), bîzîitură. Arșița văzduhului fierbe de bîzîit de musculițe. SANDU, P. 37. Dar ce zgomot se aude? Bîzîit ca de albine? Toți se uită cu mirare și nu știu de unde vine, Pînă văd păinjenișul între tufe ca un pod, Peste care trece-n zgomot o mulțime de norod. EMINESCU, O. I 87. ◊ Sunet (prelungit) asemănător zumzetului de albine, de muște etc. În tăcerea iatacului venea bîzîitul duios al cîntecului [din scripcă] de-afară. SADOVEANU, O. I 294.

BÎZÎI, bîzîi, vb. IV. 1. Intranz. (Despre insecte, la pers. 3) A produce în zbor un zumzet caracteristic; a zumzăi. 2. Intranz. (Despre copii) A plînge, a scînci. 3. Tranz. (Fam.) A sîcîi, a cicăli. – Din bîz.

BÎZÎIT s. n. Zumzet. ♦ Sunet (prelungit) asemănător cu zumzetul de albine. – V. bîzîi.

A BÂZÂI bâzâi 1. intranz. 1) (despre insecte) A produce sunete prelungi caracteristice speciei (în timpul zborului); a face „bâz”; a zumzăi. 2) fig. fam. (despre copii) A plânge prefăcut, fără lacrimi, cu glas înăbușit; a scânci. 2. tranz. fam. (persoane) A deranja mereu, reproșând sau cerând diferite lucruri; a bate la cap; a cicăli; a morocăni; a bârâi. /bâz + suf. ~âi

BÂZÂIT n. Zgomot produs de unele insecte în zbor. /v. a bâzâi

bâzăi v. 1. a face bâz, a sbârnăi; 2. a cânta îngăimat, a mormăi: duminicile bâzăiam la strană CR.; 3. a plânge încet (de copii); 4. a arde mocnit (de foc).

bâzăit n. lucrarea de a bâzăi și rezultatul ei: bâzăit ca de albine EM.

bîzîĭ, a -í v. intr. (rudă cu vsl. *bŭzĭeti, ceh. bziti, engl. buzz, a bîzîi). Produc un zgomot ca aripile insectelor în zbor: albinile bîzîĭaŭ în vișin. V. tr. Încomodez pin bîzîit: n’am putut dormi, vă m’au bîzîit muștele. V. vîjîĭ, zbîrnîĭ, zumbăĭ.

bîzîít n., pl. urĭ. Acțiunea și rezultatu bîzîiriĭ: aud un bîzîit.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

bâzâi (a ~) vb., ind. prez. 1 și 2 sg. bâzâi, 3 bâzâie, imperf. 1 bâzâiam; conj. prez. 1 și 2 sg. să bâzâi, 3 să bâzâie

bâzâi (a ~) vb., ind. prez. 3 bâzâie, imperf. 3 sg. bâzâia; conj. prez. 3 să bâzâie

bâzâi vb., ind. prez. 1 sg. bâzâi, 3 sg. și pl. bâzâie, imperf. 3 sg. bâzâia

bîzîi (ind. prez. 1 sg. bîzîi, 3 sg. și pl. bîzîie)

bâzâiu, -zâi 2, -zâe 3, -zâiam 1 imp.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

BÂZÂI vb. v. bodogăni, cicăli, dăscăli, plictisi, plânge, sâcâi.

BÂZÂI vb. a zbârnâi, a zâzâi, a zumzăi, (rar) a zumbăi, (pop.) a bombăni, (reg.) a bornăi, (Transilv. și Ban.) a vâjâi. (Albinele ~.)

BÂZÂIT s. v. plâns, plânset.

BÂZÂIT s. bâzâială, bâzâire, bâzâitură, zbârnâială, zbârnâire, zbârnâit, zbârnâitură, zâzâit, zumzăială, zumzăire, zumzăit, zumzăitură, zumzet, (rar) vuvuit, zbârn, zumbăire, zuzet. (~ul insectelor.)

BÂZÂIT adj. v. plângăcios, plângăreț, scâncit, smiorcăit, văicăreț.

MUSCĂ-DE-BÂZĂIT s. v. streche.

bîzîi vb. v. BODOGĂNI. CICĂLI. DĂSCĂLI. PLICTISI. PLÎNGE. SÎCÎI.

BÎZÎI vb. a zbîrnîi, a zîzîi, a zumzăi, (rar) a zumbăi, (pop.) a bombăni, (reg.) a bornăi, (Transilv. și Ban.) a vîjîi. (Albinele ~.)

BÎZÎIT s. bîzîială, bîzîire, bîzîitură, zbîrnîială, zbîrnîire, zbîrnîit, zbîrnîitură, zîzîit, zumzăială, zumzăire, zumzăit, zumzăitură, zumzet, (rar) vuvuit, zbîrn, zumbăire, zuzet. (~ insectelor.)

bîzîit adj. v. PLÎNGĂGIOS. PLÎNGĂREȚ. SCÎNCIT. SMIORCĂIT. VĂICĂREȚ.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

bâzâi, bâzâiesc, v.t.i. 1. (despre insecte) A zumzăi. 2. A sâcâi, a cicăli, a stârni (pe cineva). 3. A plânge, a face gălăgie. – Din bâz „cuvânt care imită sunetul produs de insecte în zbor” (MDA).

bâzâit, bâzâituri, (bâzăit), s.n. Zumzet. – Din bâzâi.

bâzâi, bâzâiesc, vb. tranz., intranz. – 1. (despre insecte) A zumzăi. 2. A sâcâi, a cicăli, a stârni (pe cineva). 3. A plânge, a face gălăgie. – Din bâz „cuvânt care imită sunetul produs de insecte în zbor” (MDA).

Intrare: bâzăit (part.)
bâzăit2 (part.) participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bâzăit
  • bâzăitul
  • bâzăi
  • bâzăita
plural
  • bâzăiți
  • bâzăiții
  • bâzăite
  • bâzăitele
genitiv-dativ singular
  • bâzăit
  • bâzăitului
  • bâzăite
  • bâzăitei
plural
  • bâzăiți
  • bâzăiților
  • bâzăite
  • bâzăitelor
vocativ singular
plural
Intrare: bâzăit (s.n.)
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bâzăit
  • bâzăitul
  • bâzăitu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • bâzăit
  • bâzăitului
plural
vocativ singular
plural
Intrare: bâzâi
verb (VT343)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • bâzâi
  • bâzâire
  • bâzâit
  • bâzâitu‑
  • bâzâind
  • bâzâindu‑
singular plural
  • bâzâie
  • bâzâiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • bâzâi
(să)
  • bâzâi
  • bâzâiam
  • bâzâii
  • bâzâisem
a II-a (tu)
  • bâzâi
(să)
  • bâzâi
  • bâzâiai
  • bâzâiși
  • bâzâiseși
a III-a (el, ea)
  • bâzâie
(să)
  • bâzâie
  • bâzâia
  • bâzâi
  • bâzâise
plural I (noi)
  • bâzâim
(să)
  • bâzâim
  • bâzâiam
  • bâzâirăm
  • bâzâiserăm
  • bâzâisem
a II-a (voi)
  • bâzâiți
(să)
  • bâzâiți
  • bâzâiați
  • bâzâirăți
  • bâzâiserăți
  • bâzâiseți
a III-a (ei, ele)
  • bâzâie
(să)
  • bâzâie
  • bâzâiau
  • bâzâi
  • bâzâiseră
verb (VT343)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • bâzăi
  • bâzăire
  • bâzăit
  • bâzăitu‑
  • bâzăind
  • bâzăindu‑
singular plural
  • bâzăie
  • bâzăiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • bâzăi
(să)
  • bâzăi
  • bâzăiam
  • bâzăii
  • bâzăisem
a II-a (tu)
  • bâzăi
(să)
  • bâzăi
  • bâzăiai
  • bâzăiși
  • bâzăiseși
a III-a (el, ea)
  • bâzăie
(să)
  • bâzăie
  • bâzăia
  • bâzăi
  • bâzăise
plural I (noi)
  • bâzăim
(să)
  • bâzăim
  • bâzăiam
  • bâzăirăm
  • bâzăiserăm
  • bâzăisem
a II-a (voi)
  • bâzăiți
(să)
  • bâzăiți
  • bâzăiați
  • bâzăirăți
  • bâzăiserăți
  • bâzăiseți
a III-a (ei, ele)
  • bâzăie
(să)
  • bâzăie
  • bâzăiau
  • bâzăi
  • bâzăiseră
bonzăi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
bânzăi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
băzii
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
băzăi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: bâzâit (adj.)
bâzâit2 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bâzâit
  • bâzâitul
  • bâzâitu‑
  • bâzâi
  • bâzâita
plural
  • bâzâiți
  • bâzâiții
  • bâzâite
  • bâzâitele
genitiv-dativ singular
  • bâzâit
  • bâzâitului
  • bâzâite
  • bâzâitei
plural
  • bâzâiți
  • bâzâiților
  • bâzâite
  • bâzâitelor
vocativ singular
plural
Intrare: bâzâit (s.n.)
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bâzâit
  • bâzâitul
  • bâzâitu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • bâzâit
  • bâzâitului
plural
vocativ singular
plural
Intrare: muscă-de-bâzăit
muscă-de-bâzăit substantiv feminin
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • muscă-de-bâzăit
  • musca-de-bâzăit
plural
genitiv-dativ singular
  • muște-de-bâzăit
  • muștei-de-bâzăit
plural
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bâzâi, bâzâiverb

  • 1. intranzitiv (Despre insectele care zboară) A produce în zbor sunete caracteristice. DEX '09 DLRLC
    • format_quote În văzduh... zburau bîzîind subțire... țînțarii cu miile. DUMITRIU, N. 229. DLRLC
    • format_quote Ațipesc și le bîzîie pe la urechi cele din urmă muscuțe ale anului. SADOVEANU, P. M. 82. DLRLC
    • format_quote Țînțarii bîzîiau mărunt la urechile noastre. C. PETRESCU, S. 220. DLRLC
    • format_quote metaforic (Despre vânt) Bîzîia în ciulinii prăvălișului, ușurel, băltărețul. SADOVEANU, P. M. 37. DLRLC
    • format_quote figurat Sutele de ghiulele vîjîiau prin fumegarea deasă, gloanțele bîzîiau rătăcind. SADOVEANU, O. VI 34. DLRLC
    • 1.1. glumeț A ține isonul la o cântare. DLRLC
      • format_quote Duminecile bîzîiam la strană. CREANGĂ, A. 9. DLRLC
  • 2. intranzitiv A-și arăta nemulțumirea murmurând. DLRLC
    sinonime: cârti
    • format_quote Atunci s-a dat de gol afacerea și a prins a bîzîi satul. SADOVEANU, M. C. 156. DLRLC
  • 3. intranzitiv familiar Mai ales despre copii: miorcăi, plânge, sclifosi, scânci. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Bîzîi ca un mucos... Nici comanda unei companii n-ai putut s-o preiei, deși aveai ordin în regulă. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 161, 9/3. DLRLC
    • format_quote Ce... bîzîi, mă, că te-am atins? PAS, Z. I 259. DLRLC
  • 4. tranzitiv familiar Bârfi, cicăli, necăji, sâcâi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Nu mă mai bâzâi atâta! DLRLC
etimologie:
  • Bâz + sufix -âi. DEX '98 DEX '09

bâzâit, bâzâiadjectiv

bâzâitsubstantiv neutru

etimologie:
  • vezi bâzâi DEX '98 DEX '09

muscă-de-bâzăitsubstantiv feminin

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.