13 definiții pentru bătrâniș

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BĂTRÂNIȘ s. m. Plantă erbacee cu frunze lanceolate, cu flori albastre sau liliachii, cultivată ca plantă ornamentală (Erigeron canadensis).Bătrân + suf. -iș.

BĂTRÂNIȘ s. m. Plantă erbacee cu frunze lanceolate, cu flori albastre sau liliachii, cultivată ca plantă ornamentală (Erigeron canadensis).Bătrân + suf. -iș.

bătrâniș sm [At: PANȚU, PL. / E: bătrân + -iș] Plantă erbacee din familia compozitelor, cu frunze lanceolate și flori albastre sau liliachii, cultivată ca plantă ornamentală Si: (reg) buruiană-de-dalac, coada-vacii, coada-lupului, cruguliță, măturică, spirince, steluță, steluța-șoricelului, struța-mirelui, șoricel (Erigeron canadensis).

BĂTRÂNIȘ n. Plantă erbacee, cu tulpina înaltă, cu flori albe-gălbui, cultivată ca plantă ornamentală, fiind folosită și în parfumerie. /bătrân + suf. ~

bătrâniș m. plantă, originară din America (Canada), cu flori albe-spălăcite sau lila (Erigeron canadense).

BĂTRÎNIȘ sm. 🌿 Plantă cu flori albastre sau liliachii, originară din Canada și introdusă în Europa cu niște păsări împăiate; numită și „coada-vacii”, „șoricel”, „spirince” sau „steluță” (Erigeron canadense) (🖼 423) [bătrîn].

BĂTRÎNIȘ s. m. Plantă erbacee cu flori albastre sau liliachii, cultivată ca plantă ornamentală (Erigeron canadensis). – Din bătrîn + suf. -iș.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

bătrâniș (desp. bă-trâ-) (rar) s. m.

bătrâniș (bă-trâ-) (rar) s. m.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

BĂTRÂNIȘ s. (BOT.; Erigeron canadensis) (reg.) steluță, șoricel, coada-vacii, struțul-mirelui, (Transilv.) spirince.

BĂTRÎNIȘ s. (BOT.; Erigeron canadensis) (reg.) steluță, șoricel, coada-vacii, struțul-mirelui, (Transilv.) spirince.

Intrare: bătrâniș
  • silabație: bă-trâ-niș info
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bătrâniș
  • bătrânișul
  • bătrânișu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • bătrâniș
  • bătrânișului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bătrânișsubstantiv masculin

etimologie:
  • Bătrân + sufix -iș. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.