25 de definiții pentru ataca

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ATACA, atac, vb. I. 1. Tranz. (Mil.) A începe sau a duce un atac (1). 2. A comite o agresiune împotriva unei persoane, unui stat etc. 3. Intranz. A avea sau a lua inițiativa într-un joc sportiv. 4. Tranz. Fig. A duce o campanie violentă și susținută împotriva unei situații, unei teorii etc. sau împotriva celor care le susțin. ♦ A cere justiției să reexamineze o hotărâre care nu satisface una dintre părți. 5. Tranz. A vătăma; a roade; a arde; a distruge. ♦ Refl. (Pop.) A se îmbolnăvi de tuberculoză pulmonară. ♦ Refl. (Arg.) A se enerva, a se irita, a se înfuria. 6. Tranz. Fig. A începe să studieze o problemă. ♦ A începe executarea unei bucăți muzicale. – Din fr. attaquer.

ATACA, atac, vb. I. 1. Tranz. (Mil.) A începe sau a duce un atac (1). 2. A comite o agresiune împotriva unei persoane, unui stat etc. 3. Intranz. A avea sau a lua inițiativa într-un joc sportiv. 4. Tranz. Fig. A duce o campanie violentă și susținută împotriva unei situații, unei teorii etc. sau împotriva celor care le susțin. ♦ A cere justiției să reexamineze o hotărâre care nu satisface una dintre părți. 5. Tranz. A vătăma; a roade; a arde; a distruge. ♦ Refl. (Pop.) A se îmbolnăvi de tuberculoză pulmonară. ♦ Refl. (Arg.) A se enerva, a se irita, a se înfuria. 6. Tranz. Fig. A începe să studieze o problemă. ♦ A începe executarea unei bucăți muzicale. – Din fr. attaquer.

ataca [At: NEGRUZZI, S. I, 334 / V: atăca / Pzi: atac / E: fr attaquer] 1 vt A porni ofensiva împotriva unui inamic Si: a asalta. 2 vt A comite o agresiune împotriva unui stat sau unei persoane. 3 vt (Fig) A lua atitudine hotărâtă și a trece la acțiune pentru schimbarea unei situații existente. 4 vt (Fam) A cere cuiva o sumă de bani sau un obiect fără intenția restituirii. 5 vt (Fig) A se repezi să mănânce. 6 vt A distruge. 7 vp (Pop) A se contamina cu un microb. 8 vrp (Pop; îe) A se ~ Ia plămâni A fi atins de tuberculoză. 9 vt (Jur; șîe) A ~ în justiție A cere în justiție anularea sau modificarea unui act sau unei hotărâri. 10 vt (Jur; îe) A ~ (prin înscriere) în fals A reclama (în justiție) că actul e fals și a cere să se tragă consecințele legale Cf a se înscrie în fals. 11 vt (Fam) A contrazice o opinie. 12 vt A nega. 13 vt (Frm) A provoca o discuție despre ceva. 14 vt (Frm) A se apuca de ceva. 15 vt (Muz) A începe execuția unei piese. 16 (Teh; d. mașini) A acționa. 17 vr (Fam) A se enerva.

*ATACA (-ac) I. vb. tr. 1 A da năvală asupra vrăjmașului, a sări asupra cuiva cu armele, a lovi pe neașteptate: l-a atacat o ceată de tîlhari 2 fig. A lovi în cineva, în ceva, cu vorba sau cu scrisul, a atinge cinstea, renumele cuiva, a critica pe nedrept: îi atacau cu înverșunare prin gazetele lor 3 A sdruncina, a dărăpăna: munca fără preget și lipsurile i-au atacat sănătatea 4 ⚖️ A căuta prin judecată să nimicească un act contestîndu-i validitatea: ~ un testament 5 A roade, a mînca, a strica: tăciunele și mălura atacă grîul. II. vb. refl. 🩺 pop. A căpăta oftică, a deveni ofticos [fr. attaquer].

ATACA, atac, vb.I. 1. Tranz. A lua o ofensivă violentă împotriva inamicului, a da un atac. Împăratul Teodosie cel Mare... cufunda în apă un număr însemnat din micile luntri în care goții veneau noaptea... ca să-i atace flota de pe malul stîng al Dunării. ODOBESCU, S. III 636. ◊ (Cu privire la o persoană sau la un obiectiv) A comite o agresiune (servindu-se de o armă); a lovi, pentru a ucide sau a distruge. L-a atacat în plină stradă. 2. Tranz. Fig. A lua atitudine combativă și a trece la acțiune față de o situație existentă, față de o teorie, o concepție sau față de susținătorii acestora. Se întreprinse publicarea unei foi literare... [Guvernul] luînd drept pretext o nevinovată poveste, sub cuvînt că atacăm religiunea, suprimă foaia. NEGRUZZI, S. I 334. Cantacuzino îndrăzni a prezenta împăratului Iosif al II-lea un plan prin care povățuia cum trebuie a ataca pe Mavrogheni. BĂLCESCU, O. I 87. ◊ Expr. A ataca în justiție = a cere justiției să anuleze sau să schimbe o hotărîre sau un act anterior. Dar dacă a făcut un testament pe care eu nu-l cunosc? îl vom ataca în justiție. DUMITRIU, B. F. 151. A ataca cu recurs = a introduce recurs la instanța competentă. 3. Tranz. A vătăma, a roade, a mina, a distruge. Filoxera atacă vița de vie. Rugina atacă fierul.Mustrarea cugetului... i-au atacat sănătatea. NEGRUZZI, S. I 54. 4. Tranz. A se apropia cu îndrăzneală de o problemă, a încerca s-o pătrundă, să-i găsească rezolvarea. Cartea a fost foarte apreciată prin originalitatea temei pe care o atacă. ♦ A începe sau a provoca o discuție. Am încetat să mai atac cu ea problema. IBRĂILEANU, A. 101. ♦ A cînta primele note ale unei bucăți muzicale, a începe executarea ei. 5. Intranz. A lua inițiativa unui joc sportiv, a face prima mișcare. Înaintașii echipei «Dinamo» atacă din primele minute de joc.

ATACA, atac, vb. I. 1. Tranz. (Mil.) A începe un atac. ♦ A comite o agresiune; a lovi, pentru a ucide sau a distruge. 2. Tranz. Fig. A duce o acțiune violentă și susținută împotriva unei situații, unei teorii etc. sau împotriva celor care le susțin. ♦ A cere justiției să anuleze sau să schimbe o hotărîre sau un act. A atacat testamentul. 3. Tranz. A vătăma; a distruge. 4. Tranz. Fig. A se apropia cu îndrăzneală de o problemă, încercînd s-o pătrundă, să-i găsească rezolvarea; a provoca o discuție. ♦ A începe executarea unei bucăți muzicale. 5. Intranz. A avea sau a lua inițiativa într-un joc sportiv. – Fr. attaquer.

ATACA vb. I. I. tr. 1. A începe o luptă, a face un act de agresiune; a da un atac. 2. (Fig.) A lua atitudine potrivnică, trecînd la acțiune, față de o situație, față de o teorie etc. 3. A vătăma, a distruge, a mina, a roade. ♦ A cere în justiție anularea sau reformarea unei hotărîri judecătorești sau a unui act juridic. 4. A aborda (o problemă, un subiect, o discuție). II. intr. 1. A lua inițiativa într-o întrecere sportivă. 2. A începe executarea unei piese muzicale. [P.i. atac, conj. -ce, ger. -cînd. / < fr. attaquer, it. attacare].

ATACA vb. I. tr. 1. a efectua un atac. 2. (fig.) a lua atitudine potrivnică față de o situație, de o teorie etc.; a critica, a acuza. 3. a distruge, a mina. ◊ a cere în justiție anularea sau reexaminarea unei hotărâri ori a unui act juridic. 4. a aborda (o problemă, un subiect, o discuție). II. intr. 1. a lua inițiativa într-o întrecere sportivă. 2. a începe executarea unei piese muzicale. III. refl. (fam. a se simți jignit; a se ofusca. (< fr. attaquer)

A ATACA atac 1. tranz. 1) (armate, adversari etc.) A lovi pornind un atac. 2) sport (adversari) A supune unui atac. 3) fig. (teorii, concepții, situații existente sau adepții acestora) A combate cu vehemență. 4) fig. (chestiuni, probleme) A aborda cu îndrăzneală. 5) A supune unor acțiuni nocive. Fumatul atacă sănătatea. 6) (bucăți muzicale) A executa pentru prima dată. 2. intranz. 1) A începe atacul. 2) A se repezi cu scop agresiv; a sări; a se arunca. /<fr. attaquer

atacà v. 1. a începe lupta; 2. a combate energic: a atacat vițiul; 3. a surprinde, a apuca (de o boală); 4. pop. a deveni ofticos: s’a atacat; 5. a vătămà: acidele atacă metalele; fig. a ataca reputațiunea; 6. a trage în judecată; testamentul se poate ataca.

*ATACAT adj. 1 p. ATACA contr. NEATACAT 2 🩺 pop. Ofticos.

*2) atác, a v. tr. (fr. attaquer). Încep lupta: a ataca víțiu. Lovesc: oftica l-a atacat. Ating, vatăm: acidele atacă metalele. Rănesc, micșorez: a ataca reputațiunea cuĭva. Strict: testamentu se poate ataca. V. refl. Fam. Mă oftigesc.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

ataca (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. atac, 2 sg. ataci, 3 ata; conj. prez. 1 sg. să atac, 3 să atace

ataca (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. atac, 2 sg. ataci, 3 atacă; conj. prez. 3 să atace; ger. atacând

ataca vb., ind. prez. 1 sg. atac, 2 sg. ataci, 3 sg. atacă; conj. prez. 3 sg. și pl. atace; ger. atacând

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ATACA vb. v. aborda, trata, tuberculiza.

ATACA vb. 1. v. asalta. 2. (MIL.) a izbi, a lovi, (înv.) a tăia. (~ flancurile armatei dușmane.) 3. a agresa, a agresiona. (L-au ~ golanii.) 4. v. vătăma. 5. a mânca, a roade. (Rugina ~ fierul).

ATACA vb. 1. (MIL.) a asalta. (~ reduta, cetatea.) 2. (MIL.) a izbi, a lovi, (înv.) a tăia. (~ flancurile armatei dușmane.) 3. a distruge, a strica, a vătăma, a zdruncina, (fig.) a mina. (Aceste eforturi i-au ~ sănătatea.) 4. a mînca, a roade. (Rugina ~ fierul.)

ataca vb. v. ABORDA. TRATA. TUBERCULIZA.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

DENTE LUPUS, CORNU TAURUS PETIT (lat.) lupul atacă cu colții, taurul cu coarnele. – Horațiu, „Satirae”, II, 1, 52. Fiecare folosește armele de care dispune.

„Cet animal est très méchant: Quand on l’attaque, il se défend !” - două versuri, de o ascuțită ironie, dintr-un cîntec popular francez La ménagerie. Conținutul lor satiric, la adresa asupritorilor mirați că asupriții nu suportă exploatarea, a transformat aceste versuri într-o expresie foarte răspîndită. lată-le în traducere: „Ce animal rău, plin de draci: Se apără, cînd îl ataci!” MUZ.

Dente lupus, cornu taurus petit (lat. „Lupul atacă cu colții, taurul cu coarnele”) – Versul 52 din satira I, cartea a doua, de Horațiu. Sensul e foarte limpede: fiecare se luptă cu armele pe care natura i le-a dăruit, fiecare se apără cu argumentele sale, specifice. LIT.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

ataca, atac, v. r. a se enerva, a se înfuria

Intrare: ataca
verb (VT10)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • ataca
  • atacare
  • atacat
  • atacatu‑
  • atacând
  • atacându‑
singular plural
  • ata
  • atacați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • atac
(să)
  • atac
  • atacam
  • atacai
  • atacasem
a II-a (tu)
  • ataci
(să)
  • ataci
  • atacai
  • atacași
  • atacaseși
a III-a (el, ea)
  • ata
(să)
  • atace
  • ataca
  • atacă
  • atacase
plural I (noi)
  • atacăm
(să)
  • atacăm
  • atacam
  • atacarăm
  • atacaserăm
  • atacasem
a II-a (voi)
  • atacați
(să)
  • atacați
  • atacați
  • atacarăți
  • atacaserăți
  • atacaseți
a III-a (ei, ele)
  • ata
(să)
  • atace
  • atacau
  • ataca
  • atacaseră
atăca
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
taca
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ataca, atacverb

  • 1. tranzitiv (termen) militar A începe sau a duce un atac. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    antonime: apăra
    • format_quote Împăratul Teodosie cel Mare... cufunda în apă un număr însemnat din micile luntri în care goții veneau noaptea... ca să-i atace flota de pe malul stîng al Dunării. ODOBESCU, S. III 636. DLRLC
  • 2. tranzitiv A comite o agresiune împotriva unei persoane, unui stat etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: lovi
    • format_quote L-a atacat în plină stradă. DLRLC
  • 3. intranzitiv A avea sau a lua inițiativa într-un joc sportiv. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Înaintașii echipei «Dinamo» atacă din primele minute de joc. DLRLC
  • 4. tranzitiv figurat A duce o campanie violentă și susținută împotriva unei situații, unei teorii etc. sau împotriva celor care le susțin. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN MDN '00
    • format_quote Se întreprinse publicarea unei foi literare... [Guvernul] luînd drept pretext o nevinovată poveste, sub cuvînt că atacăm religiunea, suprimă foaia. NEGRUZZI, S. I 334. DLRLC
    • format_quote Cantacuzino îndrăzni a prezenta împăratului Iosif al II-lea un plan prin care povățuia cum trebuie a ataca pe Mavrogheni. BĂLCESCU, O. I 87. DLRLC
    • chat_bubble A ataca în justiție = a cere justiției să reexamineze o hotărâre care nu satisface una dintre părți. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
      • format_quote Dar dacă a făcut un testament pe care eu nu-l cunosc? Îl vom ataca în justiție. DUMITRIU, B. F. 151. DLRLC
    • chat_bubble A ataca cu recurs = a introduce recurs la instanța competentă. DLRLC
  • 5. tranzitiv Arde, distruge, mina, roade, vătăma. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Filoxera atacă vița de vie. Rugina atacă fierul. DLRLC
    • format_quote Mustrarea cugetului... i-au atacat sănătatea. NEGRUZZI, S. I 54. DLRLC
  • 6. tranzitiv figurat A începe să studieze o problemă. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Cartea a fost foarte apreciată prin originalitatea temei pe care o atacă. DLRLC
    • 6.1. A începe sau a provoca o discuție. DLRLC
      • format_quote Am încetat să mai atac cu ea problema. IBRĂILEANU, A. 101. DLRLC
    • 6.2. A începe executarea unei bucăți muzicale. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.