O definiție pentru Țimp

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

ȚIMP subst. băn. „pulpă” < ung. czomb (Enc). 1. Țimpe, One (Met 120); -a act.; coincidență: castelul Tsimpe, din pen. Galipoli (nume trac ?), primul punct ocupat de Turci în Europa. 2. Țimpău (Buc). 3. Țînpău, Gh. (17 A V 374).

Intrare: Țimp
Țimp nume propriu
nume propriu (I3)
  • Țimp