3 definiții pentru șterțălău
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
șterțălău s [At: CHEST. V, 61/7 / V: (reg) ~țel~ / Pl: ? / E: șterț1 + -ălău] (Reg) Băț prevăzut cu o rotiță de lemn la un capăt, cu care se amestecă urda.
șterțelău s vz șterțălău
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
șterțălău s.n. (reg.) băț prevăzut cu o rotiță de lemn la un capăt cu care se amestecă urda.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: șterțălău
șterțălău substantiv neutru
| substantiv neutru (N46) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
șterțelău
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)