7 definiții pentru timariot
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
TIMARIOT, timarioți, s. m. (Înv.) Militar turc împroprietărit, dator să se întoarcă sub arme la prima chemare, împreună cu mai mulți mercenari întreținuți de el. [Pr.: -ri-ot] – Din fr. timariot.
TIMARIOT, timarioți, s. m. (Înv.) Militar turc împroprietărit, dator să se întoarcă sub arme la prima chemare, împreună cu mai mulți mercenari întreținuți de el. [Pr.: -ri-ot] – Din fr. timariot.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
timariot sm [At: RUDOW XIX, 411 / P: ~ri-ot / Pl: ~oți / E: ngr τιμαριώτης] (Înv) Soldat (veteran) turc, proprietar al unui timar2 (1) Si: (înv) timar2 (2), timarist.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
TIMARIOT s.m. Militar turc împroprietărit, care avea sarcina de a se întoarce sub arme la prima chemare, împreună cu mai mulți mercenari întreținuți de el. [Pron. -ri-ot. / < fr. timariot].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
timariót m. (ngr. timariótis). L. V. Posesor de timar.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
timariot (înv.) (desp. -ri-ot) s. m., pl. timarioți
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
timariot (înv.) (-ri-ot) s. m., pl. timarioți
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
timariot s. m. (sil. -ri-ot), pl. timarioți
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: -ri-ot
substantiv masculin (M3) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
timariot, timarioțisubstantiv masculin
- 1. Militar turc împroprietărit, dator să se întoarcă sub arme la prima chemare, împreună cu mai mulți mercenari întreținuți de el. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- timariot DEX '09 DEX '98 DN