O definiție pentru smâncea
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
SMÎNCEA, smîncele, s. f. (Trans., Var.) Simcea. (cf. simcea; sau din sl. smykŭ = funie; sau metateză din simcea)
Intrare: smâncea
smâncea substantiv feminin
substantiv feminin (F154) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |