3 definiții pentru sgomot
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
sgomot n. 1. sunet confuz, strigăt tare; 2. știre ce circulă în public; 3. fig. sensațiune: opera făcu mare sgomot. [Serb. GOMOT].
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
sgomot, -te.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
sgomot (-te), s. f. – 1. Sunet, rumoare. – 2. Zarvă, scandal. – Var. zgomot, înv. scomot, și der. Slov. gomot, sb., cr. glomot (Cihac, II, 343), din pol. gomon, der. gomoni, vb. (a trăncăni, a flecări). – Der. sgomota (var. gomoti), vb. (a face zgomot); sgomotos, adj. (care produce zgomot).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: sgomot
sgomot substantiv neutru
| substantiv neutru (N1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)