răs- [At: DEX / V: răz~ / E: vsl pac, раз~] Element prim de compunere care: 1 Formează, de la verbe, derivate care exprimă o împrăștiere. 2 Formează, de la verbe, derivate care exprimă o repetare a acțiunii exprimate de verbul simplu. 3 Formează, de la verbe, derivate care exprimă o intensificare a acțiunii exprimate de verbul simplu. 4 Formează, de la adjective, derivate care exprimă intensificarea însușirii exprimate de adjectivul simplu. 5 (Rar) Formează, de la substantive, derivate care exprimă ideea de intensitate în raport cu substantivul simplu. 6 Formează, de la substantive denumind grade de rudenie, derivate care indică generații depărtate. 7 Formează, de la adverbe de timp, derivate indicând un timp mai îndelungat decât cel exprimat de adverbul simplu. 8 Formează, de la verbe, derivate care exprimă ideea revenirii la o stare mai veche. 9 Formează, de la verbe, derivate care exprimă ideea modificării, în sens negativ, a situației dinainte. 10 Formează, de la verbe, substantive și adjective, derivate cu sensul mai depărtat decât cel al cuvântului simplu.

RĂS- (Înaintea vocalelor și a consoanelor sonore, în forma răz-) Element de compunere care: 1. a) formează, de la verbe, derivate care exprimă o împrăștiere, o repetare sau o intensificare a acțiunii exprimate de verbul simplu; b) formează, de la adjective, derivate care exprimă intensificarea însușirii exprimate de adjectivul simplu; c) (rar) formează, de la substantive, derivate care exprimă ideea de intensitate în raport cu substantivul simplu; d) formează, de la substantive denumind grade de rudenie, derivate care indică generații depărtate; e) formează, de la adverbe de timp, derivate indicând un timp mai îndelungat decât cel exprimat de adverbul simplu; 2. a) formează, de la verbe, derivate care exprimă ideea revenirii la o stare mai veche; b) formează, de la verbe, derivate care exprimă ideea modificării (în sens negativ) a situației dinainte; 3. formează, de la verbe, substantive și adjective, derivate cu sensul mai depărtat de cel al cuvântului simplu. [Var.: răz-] – Din sl. ras-, raz-.

RĂS- pref. (În forma răz- înaintea vocalelor și a consoanelor sonore) 1. Element de compunere formînd, de la verbe, derivate (de obicei folosite în corelație cu verbul simplu) care exprimă o acțiune prelungită, repetată sau o intensificare a acțiunii exprimate de verbul simplu: răscoace, răszice, răsciti etc. ♦ Formează, de la adjective, derivate (de obicei folosite în corelație cu adjectivul simplu) care exprimă intensificarea însușirii exprimate de adjectivul simplu: răsbucuros, răscopt etc. ♦ (Rar) Formează de la substantive derivate care exprimă ideea de intensitate în raport cu substantivul simplu: răsputere. ♦ Formează, de la substantive denumind grade de rudenie, derivate care indică generații depărtate: răzbunic. ♦ Formează, de la adverbe de timp, derivate indicînd un timp mai îndepărtat decît cel exprimat de substantivul simplu: răspoimîine. 2. (Uneori în concurență cu des-) Formează, de la verbe, derivate care exprimă ideea revenirii la o stare mai veche: răscloci, răscumpăra, răspopi, răzgîndi etc. ♦ Formează, de la verbe, derivate care exprimă ideea modificării (în sens negativ) a situației dinainte: răstălmăci etc. 3. Formează, de la verbe, substantive și adjective derivate cu sensul mai depărtat de cel al cuvîntului simplu: răsuflătoare, răzbate etc.

răs- și răz- (vsl. ras- și raz-), prefix care arată intensitatea, superioritatea, împrăștierea saŭ excluderea, ca: răscoc, răzbunic, răsfir, răspopesc. Corespunde cu s- din scos, scurg și cu stră- din străbunic, străbat (= răzbunic, răzbat). Se întrebuințează și ironic ca para- din parainspector și baș- din baștîlhar. De ex.: poțĭ să fiĭ răscritic și să răscîntăreștĭ lucrurile, că tot nimic nu veĭ dovedi! V. arhi-, extra-.

raz... răz... V. ras... răs...

răs... particulă indicând o repetițiune (mai intensivă decât re), adesea cu o nuanță peiorativă. [Ea reflectează când pe slav. RAZŬ, RAS, și când pe lat. RE EX (uneori ambele confundându-se)].

răz-, V. răs-.

răs- Prefix care arată că acțiunea unui verb revine la situația dinainte (răspopi, răsgîndi), se diversifică (răstălmăci) sau se intensifică (răsputea). Cînd se folosește cu repetiția vb. la forma sa simplă, echivalează cu „o dată și încă o dată”. Sl. razŭ „des-”. În unele cazuri s-a presupus posibilitatea de a reprezenta un lat. re-ex-, care poate n-ar fi necesară, deși pref. sl. e productiv în rom. Trebuie scris răz- înainte de b și m, v, ca în sl. Cf. Miklosich, Lexicon, 781; Tiktin; Rosetti, III, 70. Nu mai menționăm der. cu repetiție, care nu au circulație independentă și al căror număr poate crește nelimitat.