43 de definiții pentru plasture

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PLASTURE, plasturi, s. m. Bucățică de pânză pe care s-a întins o pastă medicinală densă și lipicioasă, care se aplică pe o rană pentru a o feri de infecție sau cu care se fixează un pansament; emplastru. ♦ (Pop.) Cataplasmă. [Var.: plastur s. m.] – Din ngr. blástri, lat. plastrum, germ. Pflaster, rus. plastîr’.

PLASTURE, plasturi, s. m. Bucățică de pânză pe care s-a întins o pastă medicinală densă și lipicioasă, care se aplică pe o rană pentru a o feri de infecție sau cu care se fixează un pansament; emplastru. ♦ (Pop.) Cataplasmă. [Var.: plastur s. m.] – Din ngr. blástri, lat. plastrum, germ. Pflaster, rus. plastîr’.

plasture sm [At: BIBLIA (1688), 4752/57 / V: plastur (Pl: ~e) sn, plastore, (îrg) blastor, blastru, blastur (Pl: ~e) sn, (înv) plastură sf, plastor (Pl: ~e) sn, plastoră sf (Pl: ~re), plastră sf, plastru (Pl: ~ture)[1] sn, plaștură (Pl: ~re) sf, pleaster, pleastru, pleastur, pflasture, bleastor, bleastru, bleastur (Pl: ~e) sn, flaștrom, (reg) pleasture / Pl: ~ri, (rar, sn) ~ / E: ngr μπλάστρι, lat plastrum, ger Plaster] 1 (Îvp) Pastă medicinală care se aplică pe o parte bolnavă a corpului. 2 Pansament pe care se întinde plasturele (1), pentru a fi aplicate pe corp Si: cataplasmă. 3 Fâșie îngustă de pânză pe care s-a întins o pastă medicinală densă și lipicioasă, care se aplică pe o rană pentru a o feri de infecție sau cu care se fixează un pansament Si: emplastru. 4 (Înv; îf plastru) Ghips.

  1. Formă de plural neverosimilă. — gall

PLASTURE, plasturi, s. m. Bucățică de pînză pe care s-a întins o pastă medicinală densă și lipicioasă și care se aplică pe o rană sau deasupra pansamentului, pentru a feri rana de infecție; emplastru. ♦ (Popular) Cataplasmă. Pune pe pieptul bolnavului un plasture de ceapă. ȘEZ. VIII 153. – Variante: plastur (CARAGIALE, O. VII 58), plastore (DELAVRANCEA, la TDRG), pleaster (NEGRUZZI, S. I 207), pleastru (CAZABAN, V. 45) s. m.

PLASTURE ~i m. Preparat farmaceutic constând dintr-o fâșie de pânză acoperită cu substanță lipicioasă, care se aplică pe o rană spre a o feri de infecție sau pentru a fixa un pansament; emplastru. /<ngr. blártri, lat. plastrum, germ. Pflaster

PLASTUR s. m. v. plasture.

blastru n. cataplasm. [Gr. mod. BLÁSTRI (gr. vechiu EMPLASTRON)].

plastur m. V. blastru: plasturii cei negri GHICA. [Nemț. PFLASTER].

blástru și blástur V. emplastru.

bleástru și bleástur V. emplastru.

*emplástru m. și n., pl. e și urĭ (vgr. émplastron. V. pĭastru și plastron). Medicament cleĭos întins pe o bucată de pînză făcut ca să fie lipit pe pelea unuĭ bolnav. – Vechĭ, azĭ pop. blastru, bleastru, plastru, pleastru, blastur, bleastur, plastur, pleastur (după ngr. blástri, vsl. rus. plástyrĭ, pol. plastr, germ. pflaster). V. talion 1.

plástru și plástur, V. emplastru.

pleástru, pleástur, V. emplastru.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PLASTURE s. v. cataplasmă, compresă, prișniț.

PLASTURE s. (FARM.) emplastru, (înv.) sparadrap. (~ pus pe o rană.)

plasture s. v. CATAPLASMĂ. COMPRESĂ. PRIȘNIȚ.

PLASTURE s. (FARM.) emplastru, (înv.) sparadrap. (~ pus pe o rană.)

Intrare: plasture
substantiv masculin (M45)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • plasture
  • plasturele
plural
  • plasturi
  • plasturii
genitiv-dativ singular
  • plasture
  • plasturelui
plural
  • plasturi
  • plasturilor
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • plastur
  • plasturul
  • plasturu‑
plural
  • plasturi
  • plasturii
genitiv-dativ singular
  • plastur
  • plasturului
plural
  • plasturi
  • plasturilor
vocativ singular
plural
pflasture
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
plastor
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
plastoră
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
substantiv neutru (N37)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • plastru
  • plastrul
  • plastru‑
plural
genitiv-dativ singular
  • plastru
  • plastrului
plural
vocativ singular
plural
plaștură
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
bleastur
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
blastur
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
blastor
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pleaster
  • pleasterul
plural
  • pleasteri
  • pleasterii
genitiv-dativ singular
  • pleaster
  • pleasterului
plural
  • pleasteri
  • pleasterilor
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M62)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pleastru
  • pleastrul
plural
  • pleastri
  • pleastrii
genitiv-dativ singular
  • pleastru
  • pleastrului
plural
  • pleastri
  • pleastrilor
vocativ singular
plural
pleastur
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pleasture
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
blastru
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
substantiv masculin (M45)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • plastore
  • plastorele
plural
  • plastori
  • plastorii
genitiv-dativ singular
  • plastore
  • plastorelui
plural
  • plastori
  • plastorilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

plasture, plasturisubstantiv masculin

  • 1. Bucățică de pânză pe care s-a întins o pastă medicinală densă și lipicioasă, care se aplică pe o rană pentru a o feri de infecție sau cu care se fixează un pansament. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.