7 definiții pentru Pierrot
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
PIERROT s. m. (Livr.) Personaj buf din vechea comedie italiană preluat de teatral francez și apoi de pantomimă, îmbrăcat în alb și cu o scufie (ascuțită) pe cap. [Pr.: pierd] – Din fr. pierrot.
PIERROT [PIE-RO] s. m. personaj de pantomimă, îmbrăcat în alb și cu o scufie pe cap. (< fr. pierrot)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
pierot sm [At: DN3 / S și: pierrot / P și: piero / Pl: ~oți / E: fr pierrot] (Frm) Personaj de pantomimă îmbrăcat în alb și cu o scufie ascuțită pe cap.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PIEROT s.m. Personaj de pantomimă. [Pron. pie-. / < fr. pierrot, cf. Pierrot – personaj din comedia franceză].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
!Pierrot (personaj) (fr.) [pron. pĭero] s. propriu m.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
pierrot (fr.) (livr.) [ot pron. o] (pier-) s. m.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
PIERROT (diminutivul lui Pierre) s. m. (TEATRU) Personaj buf din vechea comedie italiană (commedia dell’arte) preluat de teatrul francez apoi de teatrul de pantomimă. Îmbrăcat în alb cu nasturi mari, negri și fața înălbită, reprezintă de obicei, perechea Arlechinului.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
- pronunție: pĭero
nume propriu (I3) Surse flexiune: DOOM 3 |
|
substantiv masculin (M3) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
Pierrotsubstantiv propriu masculin, nume propriu
- 1. Personaj buf din vechea comedie italiană preluat de teatral francez și apoi de pantomimă, îmbrăcat în alb și cu o scufie (ascuțită) pe cap. DEX '09 MDN '00
etimologie:
- pierrot DEX '09 MDN '00