născut², ~ă [At: PSALT. 333 / Pl: ~uți, ~e / E: naște] 1 sfa (Îvr; îs) ~a Dumnezeului Fecioara Maria, mama lui Iisus Hristos. 2-3 smf, a (Înv) (Ființă) care a căpătat viață. 4 sm Fiu. 5 sm (Pex) Descendent. 6-7 sm, a (Îc) (Copil) nou ~ (Copil) care abia s-a născut. 8-9 sm, a (Îac) (Copil) sugaci. 10-11 sm, a (Fig; îac) (Om) renăscut. 12 sm (Îs) Întâiul (sau primul, cel dintâi, înv, de-a prima) ~ Cel dintâi dintre copiii unei familii. 13 sf (Înv; lpl; îas) Prime fructe ale recoltei unui an. 14 sm (Înv; îs) Unul sau (singur) ~ Copil unic. 15 sm (Spc; Bis; îas) Iisus Hristos. 16 sfa (Bis; îas) Biserică creștină. 17 a (Îs) ~ iar nu făcut Ale cărui însușiri sunt înnăscute, nu dobândite Si: autentic, veritabil. 18 a (Rar; cdp fr bien né; îla) Bine ~ De familie bună. 19 a (Îal) De neam ales.

NĂSCUT, -Ă, născuți, -te, s. m. și f. (Mai ales în expr.) Întîiul-născut = copilul cel mai mare dintr-o familie. Nou-născut = copil care s-a născut de curînd. ♦ (Neobișnuit) Copil, fiu, fiică. Să nu mai fii de astăzi născuta mea! COȘBUC, P. II 200.

NĂSCUT ~tă (~ți, ~te) v. A NAȘTE și A SE NAȘTE. * Întâiul (sau primul) ~ primul copil într-o familie. (Copil) nou-~ v. NOU. /v. a naște

născut a. venit în lume.

născút, -ă adj. (d. nasc). care s’a născut, venit în lume. S.n., pl. urĭ. Cor. Naștere. Ur. Crăcĭun: cîșlegile Născutuluĭ.

născut¹ adj. m., s. m., pl. născuți; adj. f., s. f. născută, pl. născute

născut¹ adj. m., s. m., pl. născuți; adj. f., s. f. născută, pl. născute

născut s. m., adj. m., pl. născuți; f. sg. născută, g.-d. art. născutei, pl. născute

Născut ≠ defunct

născut adj. m. (Și subst.) (Cel) care a căpătat viață, a luat ființă, a venit pe lume. ◊ Nou-născut = născut de curând; (subst.) prunc. ◊ Întâiul (sau primul, cel dintâi) născut = cel dintâi, cel mai vârstnic dintre copiii unei familii. ◊ Unul (sau singurul) născut = unicul copil, singura odraslă; spec. (în Noul Testament) denumire dată lui Iisus Hristos, fiul unic al lui Dumnezeu după fire, care din Tatăl S-a născut mai înainte de toți vecii și S-a întrupat de la Duhul Sfânt și din Fecioara Maria și S-a făcut om pentru mântuirea oamenilor. ◊ Expr. Născut, nu făcut = ale cărui însușiri sunt înnăscute și nu dobândite. – Din naște.

Unul născut s. m. Atribut care se dă lui Dumnezeu-Fiul, fixat în Simbolul de credință.

L’HOMME EST NÉ LIBRE (fr.) omul s-a născut liber – J.-J. Rousseau, „Le contrat social”, I.

PROLEM SINE MATRE CREATAM (lat.) prunc născut fără mamă – Ovidiu, „Metamorphoseon libri”, II, 553. Lucrare elaborată fără ca autorul să se inspire din vreun model. Montesquieu a pus aceste cuvinte drept epigraf la „L’Esprit des lois”.

născut din flori expr. (d. copii) născut în afara unei căsnicii; care este rodul unei iubiri trecătoare.

născut în zodia porcului expr. exagerat de norocos.