16 definiții pentru notoriu

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

NOTORIU, -IE, notorii, adj. Cunoscut de multă lume, știut de toți; p. ext. remarcabil, renumit. – Din fr. notoire, lat. notorius.

NOTORIU, -IE, notorii, adj. Cunoscut de multă lume, știut de toți; p. ext. remarcabil, renumit. – Din fr. notoire, lat. notorius.

notoriu, ~ie a [At: BARCIANU / Pl: ~ii / E: fr notoire, lat notorius] 1 Care este cunoscut de multă lume Si: patent2, (rar) notoric, (prt) patentat. 2 (Pex) Renumit pentru ceva. 3 (Pex) Remarcabil.

NOTORIU, -ORIE, notorii, adj. Cunoscut de toată lumea, știut de toți.

NOTORIU, -IE adj. Cunoscut, știut de toți. [Pron. -riu. / cf. lat. notorius < notus – cunoscut].

NOTORIU, -IE adj. cunoscut, știut de toți; remarcabil, renumit. (< fr. notoire, lat. notorius)

NOTORIU ~e (~i) Care este cunoscut de toți. Lucrare ~e. /<fr. notoire, lat. notorius

notoriu a. care este sau poate fi cunoscut de toți. ║ adv. învederat.

* notóriŭ, -ie adj. (lat. notorius). Care e știut de toțĭ: fapt notoriŭ. Adv. Manifest, vizibil: afirmațiune notoriŭ falsă.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

notoriu [riu pron. rĭu] adj. m., f. notorie (desp. -ri-e); pl. m. și f. notorii

notoriu [riu pron. rĭu] adj. m., f. notorie (-ri-e); pl. m. și f. notorii

notoriu adj. m. [-riu pron. -riu], f. sg. notorie (sil. -ri-e); pl. m. și f. notorii

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

NOTORIU adj. 1. v. arhicunoscut. 2. v. consacrat. 3. v. evident.

NOTORIU adj. 1. arhicunoscut, proverbial, (rar) răscunoscut. (Un fapt ~.) 2. consacrat, cunoscut, faimos, recunoscut, renumit, reputat, vestit. (Un sportiv ~.) 3. evident, învederat, patent, vădit, (fig.) patentat. (O hoție ~.)

Intrare: notoriu
notoriu adjectiv
  • pronunție: notorĭu
adjectiv (A109)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • notoriu
  • notoriul
  • notoriu‑
  • notorie
  • notoria
plural
  • notorii
  • notoriii
  • notorii
  • notoriile
genitiv-dativ singular
  • notoriu
  • notoriului
  • notorii
  • notoriei
plural
  • notorii
  • notoriilor
  • notorii
  • notoriilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

notoriu, notorieadjectiv

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.