10 definiții pentru „monosemantic”   declinări

MONOSEMÁNTIC, -Ă, monosemantici, -ce, adj. (Despre cuvinte) Care are un singur sens. – Din fr. monosémantique.

Sursa: DEX '09 (2009) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

MONOSEMÁNTIC, -Ă, monosemantici, -ce, adj. (Despre cuvinte) Care are un singur sens. – Din fr. monosémantique.

Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

monosemántic adj. m., pl. monosemántici; f. monosemántică, pl. monosemántice

Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

monosemántic adj. → semantic

Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

MONOSEMÁNTIC adj. v. unisemantic.

Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

MONOSEMÁNTIC, -Ă adj. (Despre cuvinte) Care are un singur sens. [Cf. fr. monosémantique].

Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

MONOSEMÁNTIC, -Ă adj. (despre cuvinte) cu un singur sens. (< fr. monosémantique)

Sursa: MDN '00 (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

MONOSEMÁNTIC ~că (~ci, ~ce) (despre cuvinte) Care are un singur sens. /<fr. monosémantique

Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

MONOSEMÁNTIC adj. (LINGV.) unisemantic.

Sursa: Sinonime82 (1982) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

MONOSEMÁNTIC, -Ă adj. (cf. fr. monosémantique): în sintagma cuvânt monosemantic (v.).

Sursa: DTL (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink