meta- [At: DN³ / E: fr méta-] Element prim de compunere însemnând „după” sau exprimând ideea de transformare, de schimbare.

META- Element prim de compunere savantă cu semnificațiile: 1. „schimbare”, „transformare”, „transpoziție”, „transfer”; 2. (în terminologia chimică) „polimer”. [< fr. méta-, it. meta-, cf. gr. meta – cu, după, lîngă].

META- pref. 1. „dincolo de”, „după” (spațial și temporal). 2. „modificare”, „transpoziție”, „transfer”. 3. (chim.) „polimer”. 4. (fiz., mat.) „asemănător cu baza”. (< fr. méta-, cf. gr. meta, cu, după, lângă)

META- (< fr.; {s} gr. meta „după”) 1. Element de compunere folosit pentru formarea unor substanțe chimice (ex. acid metafosforic, metadifenol, metaaldehidă etc.). 2. Element de compunere însemnând „după” (ex.: metafizică) sau exprimând noțiunea de transformare, de schimbare, folosit la formarea unor substantive și a unor adjective.