5 definiții pentru maia (trib)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
maia4 [At: GRAUR, I. L. 80 / E: sp maya, fr maya, rs майя] 1 ss Veche populație indiană din America Centrală. 2 ain Care aparține populației maia (1). 3 ain Care se referă la populația maia (1).
MAIA I. s. n. denumire dată unor triburi de amerindieni din America Centrală, care au creat o strălucită civilizație precolumbiană. II. adj. care aparține acestei populații. ◊ (s. f.) limbă vorbită de aceștia. (< sp., fr. maya)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
maia (etnic) s. m., adj. invar. (sil. ma-ia)
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
maia (etnic) s. m. inv.; s. f., g.-d. art. maiei, pl. -; adj. inv.
- sursa: DMLR (1981)
- adăugată de gall
- acțiuni
Dicționare neclasificate
Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.
MÁIA4 subst. sg., adj. invar. 1. Subst. sg. Nume al unei vechi populații indiene din America Centrală. 2. Adj. invar. Care aparține populației maia (1), care se referă la această populație. O evoluție interesantă a avut scrierea maia a vechilor locuitori ai peninsulei Yukatan – America Centrală. GRAUR, I. l. 80. Cele mai vechi texte indiene, scrise în limba maia în secolul al III-lea e.n., n-au fost descifrate pe deplin, id. ib. 210. - Din. sp. maya, fr. maya, rus. майя.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
- silabație: ma-ia
substantiv masculin (M999) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
| — |
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | — | — |
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
maiasubstantiv masculin invariabil
- 1. Denumire dată unor triburi de amerindieni din America Centrală, care au creat o strălucită civilizație precolumbiană. MDN '00
etimologie:
- maya MDN '00