19 definiții pentru lot

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

LOT, loturi, s. n. 1. Fiecare dintre porțiunile în care a fost împărțit un teren sau o pădure; parcelă. 2. Grup de obiecte sau de ființe cu trăsături comune. ♦ Grup de sportivi selecționați în vederea formării unei echipe. ♦ Grup de produse identice sau asemănătoare fabricate simultan sau succesiv; grup de produse identice sau asemănătoare expediate în același timp sau sosite în același timp. 3. (Înv.) Loz; câștig obținut de un loz. – Din fr. lot.

LOT, loturi, s. n. 1. Fiecare dintre porțiunile în care a fost împărțit un teren sau o pădure; parcelă. 2. Grup de obiecte sau de ființe cu trăsături comune. ♦ Grup de sportivi selecționați în vederea formării unei echipe. ♦ Grup de produse identice sau asemănătoare fabricate simultan sau succesiv; grup de produse identice sau asemănătoare expediate în același timp sau sosite în același timp. 3. (Înv.) Loz; câștig obținut de un loz. – Din fr. lot.

lot1 [At: (a. 1645) IORGA, B. R. 93 / V: (înv) lod, lut / Pl: ~uri, (10, 11, 12) loți / E: fr lot, ger Lot] 1 sn Fiecare dintre porțiunile în care a fost împărțit un teren sau o pădure Si: parcelă. 2 sn Grup de obiecte sau de ființe cu trăsături comune. 3-4 sn (Pex) Grup de sportivi selecționați în vederea formării unei echipe sau care alcătuiesc deja o echipă. 5 sn (Pex) Grup de produse identice sau asemănătoare, fabricate simultan sau succesiv. 6 sn (Pex) Grup de produse identice sau asemănătoare expediate sau sosite în același timp. 7 sn (Pex) Grup de scrieri aparținând aceluiași gen, aceleiași specii literare sau aceluiași autor, de comentarii, de traduceri etc. 8 sn (Iuz) Loz (1). 9 sn (Iuz) Câștig obținut de un loz (1). 10 sn (Iuz; fig) Destin. 11 sm (Înv) Unitate de măsură pentru greutăți, de circa 18 grame. 12 sm (Înv; îf lod) Unitate de măsură a volumului unui recipient având 42 de picioare cubice. 13 sm (Reg; lpl) Greutăți pentru cântărit marfa.

LOT, loturi, s. n. 1. Fiecare dintre porțiunile în care s-a împărțit un teren sau o pădure. V. parcelă. E departe lotul tău, Stroie? PREDA, Î. 145. Împărțirea loturilor ce se alegeau atunci din exproprierea moșiilor. SADOVEANU, P. M. 10. La noi un lot de pămînt este de patru hectare. GHICA, S. 547. 2. Grup (de persoane). Un lot de sportivi. ♦ Mulțime de obiecte de același fel sau cantitate mai mare de material de proveniență comună. 3. (Învechit) Loterie; bilet de loterie (v. loz). Două loturi [titlu]. CARAGIALE, O. I 338.

LOT s.n. 1. Fiecare dintre porțiunile în care a fost împărțit un teren sau o pădure. 2. Grup, serie (de persoane). ♦ Grup de obiecte asemănătoare; cantitate mare de material de aceeași proveniență. 3. Loz. [< fr., engl. lot].

LOT s. n. 1. fiecare dintre porțiunile în care a fost împărțit un teren, o pădure; parcelă. 2. grup, serie (de persoane). ◊ grup de obiecte, de mărfuri asemănătoare. (< fr. lot)

LOT ~uri n. 1) Porțiune în care a fost împărțit un teren sau o pădure. 2) Grup de ființe sau de obiecte cu trăsături comune. /<fr. lot

lot n. 1. porțiune dintr’un tot ce se împarte: loturi de pământ; 2. ceea ce se câștigă într’o loterie (=fr. lot).

*lot n., pl. urĭ (fr. lot, cuv. de origine germanică; got. hlauts, vechĭ scandinav hlaut, anglo-sax. hlot, engl. lot, germ. loos, sorț, parte. V. loton, loterie, loz). Porțiune care revine fie-căreĭ persoane într’o împărțire: moșie împărțită în loturĭ. Ceĭa ce revine într’o loterie fie-căruĭ bilet cîștigător: a cîștiga lotu cel mare. Fig. Sorț, destin: mizeria e lotu luĭ.

lot-model s. n. Serie de obiecte fabricate cu deosebită îngrijire ◊ „În ultima vreme s-au introdus în fabricație «loturile-model». Ele sunt într-adevăr excepționale din punctul de vedere al calității.” Sc. 25 XI 60 p. 2 (din lot + model; Fl. Dimitrescu în LL 10/65 p. 233)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

LOT s. parcelă, (înv. și reg.) raclă, (reg.) parcea, (prin Ban.) tal. (Teren împărțit în ~uri.)

LOT s. parcelă, (înv. și reg.) raclă, (reg.) parcea, (prin Ban.) tal. (Teren împărțit în ~uri.)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

lot (loturi), s. n.1. Parte, bucată. – 2. Teren pentru construcții. – Mr. lot. Fr. lot (în mr., din it. lotto). – Der. loterie, s. f., din fr. loterie; loton, s. n. (loterie, joc de noroc care imită loterie), din fr. loto, germ. Lotto (Graur, BL, IV, 107).

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

Lot, nepotul lui Avraam, fiul lui Haran și tatăl lui Ammon. După intrarea în Canaan, s-a stabilit în cetatea Sodoma. femeia sa a fost prefăcută într-un stâlp de piatră când, neascultând sfatul îngerilor, s-a uitat înapoi spre Sodoma, pedepsită cu distrugerea prin foc și pucioasă pentru nelegiuirile locuitorilor ei. Este sărbătorit la 9 noiembrie.

LOT (în „Vechiul Testament”), fiul lui Haran și unul dintre nepoții lui Avraam, care își alege ca loc de pășune câmpia mănoasă a Iordanului, lângă Sodoma. Dumnezeu, care vrea să nimicească acest loc al desfrânării, și trimișii lui îl scot pe L. din cetate, împreună cu soția și fiicele sale. Deși este prevenită să nu privească înapoi, soția se întoarce și este prefăcută într-un stâlp de sare. L. va trăi cu fiicele sale într-o peșteră; aceastea, fiindu-le teamă că seminția lor va pieri își îmbată tatăl; fiecare va avea câte un copil, cea mare pe Moab, strămoșul moabiților, iar cea mică pe Ben-Ammi, strămoșul amoniților.

RUPESTRIS DU LOT [dü lo] (loc. fr.) subst. Soi de portaltoi pentru vița de vie, utilizat pe soluri sărace, calcaroase, în zone secetoase.

Intrare: lot
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lot
  • lotul
  • lotu‑
plural
  • loturi
  • loturile
genitiv-dativ singular
  • lot
  • lotului
plural
  • loturi
  • loturilor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lod
  • lodul
  • lodu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • lod
  • lodului
plural
vocativ singular
plural
lud adjectiv
adjectiv (A3)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lud
  • ludul
  • ludu‑
  • lu
  • luda
plural
  • luzi
  • luzii
  • lude
  • ludele
genitiv-dativ singular
  • lud
  • ludului
  • lude
  • ludei
plural
  • luzi
  • luzilor
  • lude
  • ludelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

lot, loturisubstantiv neutru

  • 1. Fiecare dintre porțiunile în care a fost împărțit un teren sau o pădure. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: parcelă
    • format_quote E departe lotul tău, Stroie? PREDA, Î. 145. DLRLC
    • format_quote Împărțirea loturilor ce se alegeau atunci din exproprierea moșiilor. SADOVEANU, P. M. 10. DLRLC
    • format_quote La noi un lot de pămînt este de patru hectare. GHICA, S. 547. DLRLC
  • 2. Grup de obiecte sau de ființe cu trăsături comune. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • 2.1. Grup de sportivi selecționați în vederea formării unei echipe. DEX '09 DEX '98
      • format_quote Un lot de sportivi. DLRLC
    • 2.2. Grup de produse identice sau asemănătoare fabricate simultan sau succesiv; grup de produse identice sau asemănătoare expediate în același timp sau sosite în același timp. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
  • 3. învechit Câștig obținut de un loz. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Două loturi [titlu]. CARAGIALE, O. I 338. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.