2 definiții pentru legiferat
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
legiferat1 sn [At: DLR ms / Pl: (nob) ~uri / E: legifera] 1-5 Legiferare (1-4, 6).
legiferat2, ~ă a [At: DA II2, 144 / Pl: ~ați, ~e / E: legifera] 1 Care este hotărât prin lege (37). 2 Care este stabilit prin lege (35).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: legiferat
legiferat1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
legiferat2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)